Începutul noului an școlar este marcat de dispute privind legile educației și ale salarizării unitare, supărările cadrelor didactice, mai ales din cauza grilei de salarizare, fiind atât de mari încât sunt hotărâte să boicoteze toate festivitățile din 14 septembrie la care vor veni politicieni.
Politicienii care vin la festivitățile de deschidere a noului an școlar s-ar putea să nu mai aibă pentru cine să vorbească în careu, pentru că profesorii, învățătorii și educatorii vor să boicoteze discursurile acestora.
Membrii Federației Sindicatelor Libere din Învățământ și cei ai Federației „Spiru Haret” se vor prezenta, luni, în școli și grădinițe, dar își vor lua copii și vor intra în clase dacă la festivitățile de deschidere a anului școlar vin politicieni.
Liderii celor două federații, Aurel Cornea și Gheorghe Isvoranu, le-au sugerat tuturor reprezentanților clasei politice să nu se prezinte în fața oamenilor școlii cu prilejul deschiderii anului școlar „pentru a le vinde din nou iluzii prin luările de cuvânt”.
Și membrii FEN sunt hotărâți să nu meargă la festivitățile de deschidere a noului an școlar, pentru că „nu sunt îndeplinite condițiile pentru a da o notă festivă acestui eveniment”.
Cadrele didactice sunt nemulțumite de salariile pe care le vor avea după promulgarea noii legi, în condițiile în care primiseră promisiuni că vor câștiga mai mulți bani prin legea de salarizare unitară, după ce un act normativ aprobat în Parlament care le dădea dreptul la majorări salariale nu a mai fost aplicat.
Ministrul Educației îi înțelege pe sindicaliști și a lăsat impresia pe durata negocierilor că susține cererile acestora. Totuși, nu poate accepta boicotarea deschiderii noului an școlar și de aceea îi invită pe profesori să vină la școală începând cu 14 septembrie. Demnitarul a arătat însă că apelul sindicatelor din învățământ de a boicota începerea școlii reprezintă „dreptul sindicatelor de a-și exprima un punct de vedere”.
Ce pot înțelege din aceste mesajele cele peste trei milioane de elevi care în 14 septembrie se vor încolona în curțile școlilor? Greu de imaginat. Cum va începe, dar mai ales cum va continua noul an școlar, marcat și de alegeri prezidențiale în primul semestru?
Pactul dintre formațiunile sindicale pare să lase clasa politică fără capitalul electoral școlar. Poate, pentru prima dată, sloganul „învățământul, prioritate națională”, cea mai mare gogoriță a electoratului, nu va mai fi auzit, după cum spunea unul dintre liderii sindicali.
La o zi după deschiderea noului an școlar, Guvernul vrea să-și asume în fața Parlamentului mai multe legi, printre care și cele ale educației naționale. Pentru a primi drept de autor pe aceste legi s-au „bătut” atât actualul ministru al Educației, social-democratul Ecaterina Andronescu, cât și alți doi foști ocupanți ai fotoliului din strada General Berthelot, liberalul Cristian Adomniței și democratul Mircea Miclea. Adomniței nu a fost luat în seamă, fiind în opoziție, chiar dacă multe din propunerile făcute în mandatul lui se regăsesc în noul pachet de legi. În schimb, Andronescu și Miclea au discutat zile întregi, sub atenția președintelui Traian Băsescu și premierului Emil Boc, pentru ca în final să exite o formă orecum agreată de ambele părți.
În a doua zi de școală, cadrele didactice, alături de bugetari din sănătate, administrație locală și poliție, vor ieși în stradă și vor picheta Palatul Parlamentului, pentru a trage un nou semnal de alarmă că salarizarea propusă de guvernanți îi nemulțumește.
Încă o zi liberă pentru elevi, după trei luni de vacanță, într-un învățământ aflat într-un experiment continuu. De 20 de ani, școala românescă se schimbă, fără ca modificările să aducă învățământul național în rândul țărilor membre UE. După două decenii de schimbări, cu promoții de elevi „cobai”, școala românească rămâne tot în coada clasamentului, atât în ceea ce privește grija statului față de dascăli, cât și față de elevi.
Vorbim încă de școli în reparații de ani de zile și copii înghesuiți în clase sau grupe suprapopulate, cadre necalificate, lipsa unor calendare pe cicluri de învățământ privind finalizarea studiilor, programe supraîncărcate și manuale asemănătoare compendiilor universitare.
Dacă înainte de 1989, elevii știau din clasa a V-a ce urmau să facă în clasa a VIII-a și chiar și la bacalaureat, acum află cu doar câteva zile înaintea începerii noului an școlar că peste câteva luni vor fi evaluați după standarde europene și că bacalaureatul se schimbă. În ultimii 20 de ani, elevii claselor a VIII-a au trecut prin concurs de admitere în liceu, examen de capacitate, teste naționale, teze cu subiect unic, iar în 2010, evaluare națională.
Un învățământ „fără cap și fără coadă”, în care regulile vizează doar voturile din campania electorală, spun reprezentanții cadrelor didactice.
