Premierul a acceptat 17 propuneri ale sindicatelor și patronatelor la Codul Muncii, printre care cea privind perioada de probă la angajare, care să nu depășească 12 luni pe aceeași funcție, cumulate pentru mai multe persoane, a declarat, joi, președintele „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu.
Liderul „Cartel Alfa” a spus că în întâlnirea de joi cu premierul au fost acceptate 17 propuneri de modificare a Codului Muncii formulate de partenerii sociali, în timp ce alte trei au rămas în discuție.
Printre cele 17 propuneri acceptate este cea care vizează perioada de preaviz, care să fie 20 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și 30 de zile pentru cele de conducere, precum și cea care se referă la perioada de stagiu pentru absolvenți la angajare, a precizat Hossu. Guvernul propusese, în proiectul de modificare a Codului Muncii, 20 și, respectiv, 45 de zile pentru preaviz.
Una dintre cele trei propuneri rămase în discuție se referă la contractele pe perioadă determinată, partenerii sociali propunând ca acestea să fie „de regulă” de doi ani și, în cazuri excepționale, să poată fi extinse și la trei ani, dar doar cu acordul scris al angajatului. O altă propunere se referă la perioada de probă, sindicatele propunând ca aceasta nu depășească 90 de zile, fie că este vorba de funcție de execuție sau de conducere, și să fie reglementată prin Contractul colectiv de muncă. A treia propunere rămasă în discuție se referă la modul de aplicare a Contractelor colective de muncă, a mai spus liderul „Cartel Alfa”.
El a precizat că sunt unele propuneri pe care premierul nu vrea să le accepte, dar acestea nu au mai fost exemplificate în întâlnirea de joi, urmând să fie anunțate ulterior.
Hossu a mai spus că în zilele următoare va avea loc o nouă rundă de discuții la Guvern cu sindicatele și patronatele, după care vor avea loc întâlniri cu partidele politice, apoi din nou cu partenerii sociali.
Liderul „Cartel Alfa” a precizat că premierul vrea să introducă proiectul de modificare a Codului Muncii în Parlament, pe circuitul normal, nu prin asumarea răspunderii.
Sindicatele au prezentat premierului și un raport privind flexibilizarea companiilor din statele membre UE, din care rezultă că România se află la mijlocul clasamentului, spunând că în acest context nu înțeleg urgența în modificarea Codului muncii.
Hossu a adăugat că FMI a reafirmat că nu este interesat de modificarea Codului Muncii.
„Este o chestiune relativ mascată, parțial este și insistența președintelui, care spune că vrea eliminarea muncii la negru”, a mai spus Hossu.
Liderul UGIR-1903, Cezar Corâci, a spus, la finalul discuțiilor, că ministrul Muncii, Ioan Botiș, a precizat că nu acceptă contractele colective de muncă la nivel național și de ramură, iar premierul a propus ca acest subiect să fie rediscutat în întâlnirile viitoare.
Partenerii sociali au propus mai multe modificări la proiectul Guvernului de Cod al Muncii. Liderii sindicali nu sunt de acord cu mai multe prevederi din proiectul de Cod al muncii propus de Guvern, opunându-se în special modificărilor referitoare la concedierile colective, stabilirea duratei de muncă, preavizul la încetarea contractului și perioada de probă la angajare.
Sindicaliștii vor ca termenul de preaviz convenit de părți în contractul de muncă să nu fie mai mic de 15 zile sau 30 de zile pentru funcțiile de execuție și de conducere, în timp ce Guvernul a propus, în proiectul de modificare a Codului Muncii, 20 și, respectiv, 45 de zile pentru preaviz.
Termenul de preaviz este cel convenit de părți în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile și nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție, respectiv nu poate fi mai mic de 30 de zile lucrătoare pentru salariații care ocupă funcții de conducere, se arată în proiectul sindicatelor, în timp ce Executivul propune 20 și, respectiv, 45 de zile.
Totodată, sindicaliștii spun că angajatorul poate renunța unilateral la clauza de neconcurență prevăzută în contract, plata indemnizației de neconcurență încetând după minim 30 de zile de la notificarea scrisă a angajatorului privind denunțarea acesteia – din luna următoare notificării scrise a angajatului privind denunțarea acesteia.
În ceea ce privește perioada de probă la angajare, Guvernul propune prin proiectul de Cod al muncii 45 de zile pentru funcții de execuție și 120 de zile pentru cele de conducere. Sindicatele vor însă ca perioada de probă să nu depășească 90 de zile în niciunul dintre cazuri.
Guvernul propune eliminarea interdicției de a angaja mai mult de trei persoane pentru același post în perioada de probă, în timp ce sindicatele se opun abrogării acestei prevederi din actualul cod al muncii.
Sindicaliștii mai vor ca viitorul Cod al muncii să aibă o prevedere prin care în cazul absolvenților de studii superioare să constituie stagiu primele șase luni după debutul în profesie al acestora. La sfârșitul perioadei de stagiu, angajatorul ar urma să elibereze, obligatoriu, o adeverință vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă.
În cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității fără încetarea raportului de muncă, sindicaliștii completează propunerea Guvernului referitoare la reducerea timpului de lucru și a salariului cu mențiunea ca acest lucru să se întâmple „în special” pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.
Sindicaliștii spun că, în cazul reducerii temporare a activității, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depășesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea „ca prin negocieri cu sindicatul reprezentativ sau cu reprezentanții salariaților, după caz”, să reducă programului de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situației care a cauzat reducerea programului.
Totodată, sindicaliștii vor completarea propunerii Guvernului ca în cazul în care din motive economice este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activității pentru maximum 15 zile lucrătoare consecutive pe an, cu obligativitatea reluării ei, angajatorul să poată acorda în această perioadă concediu fără plată, cu mențiunea că aceste măsuri trebuie să fie negociate prin contractele colective de muncă aplicabile.
De asemenea, măsura concedierii colective nu presupune o răspundere a angajaților în luarea deciziei, ca atare sindicatele nu pot accepta amendamentul referitor la acest aspect. Sindicaliștii nu acceptă abrogarea articolului potrivit căruia angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi încadrări pe locurile de muncă ale salariaților concediați, timp de nouă luni.
În situația în care, în această perioadă, se reiau activitățile a căror încetare a condus la concedieri colective, angajatorul are obligația de a transmite salariaților care au fost concediați o comunicare scrisă în acest sens și de a-i reangaja pe aceleași locuri de muncă pe care le-au ocupat anterior, fără examen sau concurs ori perioadă de probă. Salariații au la dispoziție un termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data comunicării angajatorului pentru a-și da în scris consimțământul cu privire la locul de muncă oferit. În situația în care salariații care au dreptul de a fi reangajați nu își manifestă în scris consimțământul în termenul prevăzut sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi încadrări pe locurile de muncă rămase vacante.
Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit și după expirarea termenului stabilit inițial, cu acordul scris al părților, pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări, propune Guvernul, în timp ce sindicatele spun că, având în vedere Memorandumul OIM și practica europeană, amendamentul nu se justifică.
Guvernul vrea ca în noul Cod al muncii să nu mai fie prevăzut ca, la expirarea contractului individual de muncă pe perioadă determinată, pe acel loc de muncă să poată fi angajat un salariat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, în timp ce sindicatele se opun abrogării acestei prevederi existente în prezent în Codul muncii.
Totodată, Guvernul propune ca, între două misiuni, salariatul temporar să se afle la dispoziția agentului de muncă temporară. Sindicaliștii susțin rămânerea la formularea din actualul Cod al muncii, adică între două misiuni salariatul temporar să fie la dispoziția agentului de muncă temporară și să primească un salariu plătit de agent, care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe țară.
Executivul propune ca, pentru fiecare nouă misiune, între părți să se încheie un contract de muncă temporară, în care vor fi precizate condițiile în care urmează să se desfășoare misiunea, durata acesteia, identitatea și sediul utilizatorului, precum și modalitățile de remunerare a salariatului temporar. Sindicaliștii vor însă păstrarea formulării în vigoare, adică pentru fiecare nouă misiune între părți să se încheie un act adițional la contractul de muncă temporară.
În proiectul Guvernului se propune ca, în perioadele de reducere a activității, angajatorul să aibă posibilitatea de a acorda zile libere plătite, din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului. În opinia sindicatelor, contul de timp în acest sens este „doar sugerat” și nu prezintă garanții împotriva abuzurilor.
Totodată, alte prevederi din proiectul Guvernului cu care sindicatele nu sunt de acord se referă la durata normală a timpului de lucru. Guvernul propune ca, în cazul salariaților de noapte a căror activitate se desfășoară în condiții speciale sau deosebite de muncă, durata de lucru să nu depășească opt ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât dacă este prevăzut în contractul colectiv de muncă aplicabil și dacă o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite din contractul de muncă de nivel superior. În această situație, angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de opt ore. Sindicatele spun însă că aceste amendamente nu sunt conforme cu dispozițiile din Convenția 98 a OIM.
Guvernul propune ca un angajat să aibă cel puțin zece zile lucrătoare de concediu neîntrerupt, în timp ce sindicatele vor ca perioada concediului neîntrerupt să fie de cel puțin 15 zile.
Guvernul vrea să păstreze în noul Cod al muncii prevederea ca liderii sindicali să nu poată fi concediați de la locurile de muncă în perioada de mandat sindical, însă vrea să elimine perioada de doi ani după încetarea mandatului. Sindicatele cer însă menținerea acestei prevederi, care se regăsește în Codul muncii în vigoare.
În ceea ce privește sancțiunile disciplinare dispuse în cazul angajaților, sindicatele propun introducerea unei mențiuni referitoare la faptul că, dacă în termen de șase luni salariatul nu primește o nouă sancțiune, este reabilitat de drept.
Guvernul propune recuperarea unor eventuale pagube provocate din vina angajatului în 30 de zile după ce i-a comunicat acestuia evaluarea pagubei. Sindicatele se opun acestei propuneri, susținând că doar instanța de judecată poate constata vinovăția și obligația de plată.
