Guvernul trebuie să informeze în scris Parlamentul asupra poziției pe care România intenționează să o prezinte la reuniunile Consiliului European, dar și să informeze periodic Legislativul asupra rezultatelor participării la procesul decizional din UE, potrivit unui proiect legislativ.
Proiectul, aflat în dezbatere începând de joi pe site-ul DAE, a fost elaborat ca o consecință a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, ale cărui prevederi au sporit competențele Parlamentelor naționale în domeniul afacerilor europene.
Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, iar la reuniunile Consiliului European, România participă, de regulă, la nivel de șef de stat.
Proiectul prevede că, la începutul fiecărui an, Parlamentul examinează programul legislativ al Comisiei Europene și stabilește lista proiectelor de acte legislative europene pentru care va declanșa procedura de examinare parlamentară în anul respectiv. Această listă va fi trimisă Guvernului în termen de cinci zile lucrătoare de la adoptarea ei și face parte din programul anual de lucru al Parlamentului în domeniul afacerilor europene.
De asemenea, Guvernul transmite Parlamentului, imediat după primire, proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene care sunt înscrise pe agenda Consiliului, precum și documentele însoțitoare. Totodată, la solicitarea Parlamentului, Guvernul va transmite acestuia proiectele actelor legislative și fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum și documentele însoțitoare. Guvernul va avea obligația de a transmite Parlamentului, la începutul fiecărei președinții semestriale a UE, programul și prioritățile președinției respective și lista mandatelor generale care vor fi elaborate.
Guvernul va informa periodic Parlamentul, prin DAE sau MAE, în legătură cu problemele esențiale pentru România aflate pe agenda europeană.
Executivul va transmite periodic Parlamentului informări privind rezultatele participării la Consiliul European; rapoarte periodice despre activitatea și rezultatele participării României la procesul decizional al Uniunii Europene, la nivelul Consiliului; rapoarte semestriale privind îndeplinirea obligațiilor de transpunere a dreptului Uniunii Europene în legislația internă.
Parlamentul poate decide inițierea procedurii de examinare parlamentară a unui proiect de act legislativ aflat în curs de negociere la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestuia, potrivit proiectului legislativ. În acest caz, Parlamentul transmite Guvernului o notificare în legătură cu actul care face obiectul procedurii de examinare parlamentară, iar Executivul transmite, la rândul său, prin DAE sau MAE, fișa explicativă cu privire la proiectul de act legislativ.
În timpul procedurii de examinare, la solicitarea Parlamentului, ministrul responsabil sau, după caz, șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, respectiv ministrul Afacerilor Externe pentru domeniile aflate în competența acestora, sau reprezentanții desemnați ai acestora, se prezintă la Parlament pentru a informa asupra proiectului de act legislativ al Uniunii Europene. În urma examinării, Parlamentul, prin hotărâre, adoptă opinii cu privire la proiectele de acte legislative în curs de adoptare la nivelul instituțiilor UE.
Pe de altă parte, dacă Parlamentul constată în urma analizei sale interne că un act legislativ european aflat în vigoare încalcă principiul subsidiarității, poate formula acțiune în anulare a actului respectiv la Curtea de Justiție. După luarea deciziei de a introduce o acțiune în anulare, Parlamentul numește un agent însărcinat cu reprezentarea intereselor statului în respectiva cauză, agentul fiind numit din rândul persoanelor cu pregătire juridică în domeniul dreptului Uniunii Europene.
Proiectul de lege reglementează și controlul parlamentar asupra activității României în Consiliul European. Astfel, Guvernul informează în scris Parlamentul asupra poziției pe care România intenționează să o prezinte la reuniunile Consiliului European. Poziția prezentată va fi cea rezultată în urma coordonării cu instituția prezidențială.
De asemenea, Guvernul va prezenta semestrial Parlamentului programul său legislativ cuprinzând proiectele de legi prin care urmează a fi transpuse acte normative ale Uniunii Europene
Nota de fundamentare a proiectului legislativ amintește că Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a adus o serie de modificări tratatelor constitutive, de natură să determine o participare fără precedent a legislativelor statelor membre la evoluțiile procesului decizional european și să asigure creșterea legitimității democratice și a responsabilității la nivelul Uniunii Europene.
„Ideea de fond a întregii reglementări este crearea unui sistem flexibil si operabil pentru România, în condițiile concentrării controlului Parlamentului asupra Guvernului în ceea ce privește aspectele fundamentale. Este, astfel, necesar ca accentul în întregul mecanism să nu cadă pe raportări care exced resursele Guvernului și care urmează să copleșească agenda Parlamentului național. Resursele aflate la dispoziția executivului, în condițiile limitării constante a alocărilor financiare pentru salarii în administrația publică centrală, trebuie folosite îndeosebi pentru fundamentarea pozițiilor României și a politicilor publice care se impun în contextul apartenenței la Uniunea Europeană”, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului.
