Guvernul a introdus în proiectul legii salarizării unitare un text care stabilește în mod distinct faptul că drepturile salariale ale personalului din justiție sunt stabilite ținându-se seama de „echilibrul puterilor în stat”, alături de celelalte criterii stabilite anterior.
Astfel, textul final al legii stabilește că „salarizarea și celelalte drepturi salariale ale personalului se stabilesc ținându-se seama de echilibrul puterilor în stat, locul și rolul justiției în statul de drept, de importanța socială a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecărei categorii la buna funcționare a sistemului judiciar, de răspunderea, complexitatea, riscurile fiecărei funcții, de obligația de păstrare a confidențialității, de pregătirea profesională, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal, precum și de exigențele impuse de documentele internaționale privind funcționarea eficientă a sistemului judiciar și statutul magistraților”.
Sintagma „echilibrul puterilor în stat” este practic singura modificare operată de Guvern în acest articol față de textul inițial.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieș, a anunțat, în ședința de joi a CSM, că instituția este solidară cu protestele magistraților ă, precizând că acțiune alor este legală, justificată și temeinică.
În timpul discuțiilor de la CSM au participat în sală și 20 de magistrați, care au ridicat o serie de probleme, majoritatea vizând grila de salarizare.
Procurorul Lidiu Dăscălescu, membru al CSM, le-a explicat că grila este făcută de asemenea manieră încât coeficienții sunt pentru judecătorii 8,4, tribunale 9,4, curți de apel, 10,4, iar pentru Înalta Curte de Casație și Justiție – 11,4, însă apar ca fiind de la 6,4, ierarhic, până la 9,4, pentru a nu depăși limita impusă de Executiv.
De luni, justiția a intrat în a treia săptămână de proteste.
