Guvernul cere prefecților să interzică consumul de băuturi alcoolice lângă secțiile de votare



Victor Paul Dobre, secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative, a cerut prefecților să interzică consumul de băuturi alcoolice pe o rază de 500 metri în jurul secțiilor de votare, conform hotărârii Biroului Electoral Central, și să inspecteze organizarea secțiilor de votare.
„Dimineață a avut loc o videoconferință cu prefecții județelor pentru alegerile locale de la 1 iunie și am cerut interzicerea consumului băuturilor alcoolice pe o rază de 500 metri în jurul secțiilor de votare, conform hotărârii BEC. Am cerut prefecților să efectueze controale, în special sâmbătă, în toate primăriile pentru a verifica modul de organizare a secțiilor de votare”, a anunțat, miercuri, la Guvern, Victor Paul Dobre.
El a mai cerut ca, începând de sâmbătă seară, la prefectură să fie prezenți permanent prefecți și subprefecți.
Secretarul de stat a prezentat și o serie de modificări aduse legislației electorale și care prevăd, printre altele, ca lista electorală permanentă din primul tur de scrutin să rămână valabilă și pentru al doilea tur, iar persoanele care împlinesc 18 ani în intervalul 2-15 iunie 2008 să fie trecute pe liste suplimentare, pentru a-și putea exercita dreptul de vot.
Modificările au fost operate în ședința de miercuri a Guvernului, printr-o ordonanță de urgență care completează Legea administrației publice locale, Legea privind finanțarea partidelor politice și Legea votului uninominal.
Consiliile locale vor fi constituite în termen de 20 zile de la data desfășurării alegerilor, la convocarea prefectului, iar președintele Consiliului Județean și primarii vor fi validați tot în termen de 20 zile, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau orașul, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei.
„În două de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii de validare, președintele Consiliului Județean validat depune în fața președintelui tribunalului și a prefectului județului în ședință publică următorul jurământ: jur să respect constituția și legile țării și să fac cu bună credință tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor județului respectiv. «Așa să-mi ajute Dumnezeu!» nu este obligatorie”, a spus Victor Paul Dobre.
Consiliile județene vor fi constituite în trei zile de la data depunerii jurământului de către președintele consiliului județului. În cazul în care consiliul nu se poate reuni în trei ședințe consecutive convocate, președintele poate suspenda consilierii județeni care nu au participat, urmând să fie desemnați supleanți, sau să se recurgă la noi alegeri, dacă nu sunt nici supleanți, se arată într-un comunicat transmis de Guvern.
Mandatele de consilieri locali județeni vor fi validate de către o comisie aleasă prin vot deschis de consiliul local, respectiv județean. Validarea se face în ordine alfabetică, iar un consilier județean nu se poate invalida decât în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă electorală, a spus secretarul de stat.
În termen de 15 zile de la data desfășurării alegerilor, mandatarul financiar este obligat să depună la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) un raport detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid. După expirarea intervalului de 15 zile, AEP are obligația ca în 24 de ore să publice în Monitorul Oficial lista partidelor, alianțelor, candidaților independenți care au depus raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor.
La nivelul municipiului București, colegiile uninominale nu trebuie să depășească limitele administrativ-teritoriale ale sectoarelor, se mai arată în ordonanța guvernului. În fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru Cameră și Senat. în cadrul unei circumscripții electorale, (județ sau sector), iar delimitarea colegiilor se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să nu permită depășirea unei diferențe de maxim 30% între colegiul cu cel mai mare număr de locuitor și colegiul cu cel mai mic număr.
Hotărârea de validare sau invalidare a președintelui consiliului județean poate fi atacată de cei interesați la instanța ierarhic superioară în termen de două zile de la aducerea la cunoștință publică. Instanța superioară se pronunță în termen de 2 zile de la sesizare, hotărârea fiind definitivă și irevocabilă.
Constituirea consiliilor județene se face în termen de trei zile de la data depunerii jurământului de către președintele consiliului județean. Convocarea consilierilor declarați aleși pentru ședința de constituire se face de către președintele consiliului județean. La ședința de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, conform comunicatului.
Ședința este legal constituită dacă participă cel puțin două treimi din numărul consilierilor județeni aleși. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste două zile, la convocarea președintelui consiliului județean. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către președintele consiliului județean, peste alte două zile, în aceleași condiții.
În situația în care consiliul județean nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenței, fără motive temeinice, a consilierilor, președintele consiliului județean va declara vacante, prin dispoziție, locurile consilierilor aleși care au lipsit nemotivat de la cele trei convocări anterioare, urmând să fie completate cu supleanți.
Dacă locurile vacante nu pot fi completate cu supleanți înscriși pe listele de candidați respective, se va proceda la organizarea alegerilor pentru completarea locurilor vacante în termen de 30 de zile, în condițiile Legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
Dispoziția președintelui consiliului județean prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacată de cei în cauză la instanța de contencios administrativ, în termen de cinci zile de la comunicare. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă, se arată în comunicat.
Absența consilierilor de la ședința de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a făcut imposibilă prezența acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forță majoră.
Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de președintele consiliului județean. Pentru validarea mandatelor, consiliile județene aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri aleși.
Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier județean și propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor. Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier județean numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului județean s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesați la instanța de contencios administrativ în termen de cinci zile de la adoptare sau, în cazul celor absenți de la ședință, de la comunicare.
Instanța de contencios administrativ se pronunță în cel mult 15 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.
În fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului cu aplicarea prevederilor alin. (1), lit a (respectiv prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare de 1 deputat la 70.000 de locuitori și 1 senator la 160.000 de locuitori la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripție electorală să fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2), prevederile lit. g, urmând să fie aplicate pentru colegiile uninominale delimitate în interiorul fiecărui județ în parte.
În cadrul circumscripțiilor electorale, conform lit. g, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului se face în așa fel încât mărimea acestora calculată în număr de locuitori să fie de așa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal.