Drumul scurt dintre actul didactic și actul sexual

Vă amintiți ce mai tuna și fulgera opinia publică, în direcția acelui nefericit profesor universitar din Timișoara, care-și invita studentele la puțin sex stomatologic, pentru a le pune în carnet o notă mai frumoasă și-a prinde și ele, sărmanele, eventual o bursică, orișicât de mititică?
Foarte tare a zbierat opinia publică la proful respectiv, nazalizând la fel de insuportabil cum graseia Rhăzvan Theodhohrescu, mulțumesc Cerului că l-a luat de pe capul meu și-l aud din an în Paști:
– Ce libidinoși sunt universitarii care înghesuie, în chip unsuros, farmecele studentelor, reducând mărețul act didactic la banalitatea unui act sexual! Câtă lipsă de… de… de… Ah, mi se face rău! Sărurile, dați-mi sărurile!
***
Opinie publică… parcă ce poți să-i ceri, deși ea-ți cere atâtea gratuități? N-ai ce să-i ceri, mai degrabă o ignori, conform pildei filosofice a lui Martin Heidegger, care, când i-a venit, prin 1925, sorocul de a cădea în dragoste c-o studentă de-a sa, nici nu s-a uitat la ea de opinie publică.
Dar, ca s-o zicem pân’ la capăt, el, moș Martin Heidegger, se confrunta c-o opinie publică nemțească, șlefuită și reglată țais, știut fiind că germanii nu ies în evidență numai prin autostrăzi, automobile și punctualitate, ci și printr-o opinie publică de calitate superioară. Nici în două sute de ani n-o s-o ajungă opinia publică a noastră pe-a lor.
***
Ceea ce uită opinia publică „made in Romania” e că universitarii au și ei simțuri fundamentale. Și, în plus, vina nu e numai a profesorilor, ci și a studentelor în cauză, care adesea abuzează de tocuri cocostârcice, minijupe, lipse de sutien și alte aluzii, mai mult sau mai puțin străvezii.
E-adevărat, cu totul adevărat, că uneori – pentru ca preludiul să fie explicit – studentele respective sunt picate puțin pe la examene, sunt lăsate cu restanțe, ca niște dovezi palpabile de iubire. Căci cam asta-i iubirea, știindu-se că fluviile calme provin adesea din pârâuri subțirele, nervoase la început.
***
Părerea noastră este că trebuie apreciat la justa valoare chiar eroismul studentelor, când ajută niște bătrâni hormonei să treacă, șontâc-șontâc, strada. Este momentul ca Președinția, Guvernul și celelalte organe abilitate să le răsplătească așa cum se cuvine pe eroinele sus-pomenite, tratându-le ca pe niște veterani de război.
Studentele de care ne-am ocupat, astăzi, merită burse speciale, scutiri de impozite, credite nerambursabile, locuințe ANL, precum și cel puțin 20 de hectare teren arabil intravilan.