Cele două proiecte naționale – „1:1, Exhibiting space” și „Superbia” – care reprezintă România la cea de-a XII-a Bienală de Arhitectură de la Veneția, ce debutează duminică, vor fi vernisate vineri și sâmbătă, în Pavilionul României, respectiv la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică.
Cea de-a XII-a ediție a Bienalei de Arhitectură de la Veneția se va desfășura în perioada 29 august – 21 noiembrie, sub genericul „People Meet in Architecture”, propus de curatoarea japoneză Kazuyo Sejima. În viziunea sa, bienala va fi un forum al ideilor contemporane, cu accent pe modul în care sunt concepute proiectele de arhitectură și pe atmosfera pe care acestea o creează.
Pentru România, această ediție are semnificația unei premiere la Bienala de Arhitectură: participarea cu două proiecte naționale, unul găzduit de Pavilionul național din Giardini di Castello („1:1, Exhibiting space”) și celălalt, de Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneția („Superbia”), potrivit unui comunicat din partea IRCCU.
Cele două proiecte au fost selectate în urma unui concurs național organizat în vederea participării României la Bienala de Arhitectură de la Veneția de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național (MCPN), alături de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Institutul Cultural Român (ICR) și Uniunea Arhitecților din România. La procedura de selecție s-au înscris 19 participanți, cu un număr total de 21 de proiecte.
Jurizarea a avut loc în perioada 26 – 27 aprilie, la sediul Uniunii Arhitecților din România, și a fost asigurată de o comisie formată din: Ioan Lucăcel, vicecomisar numit de Uniunea Arhitecților din România – președintele comisiei, Monica Morariu, comisar numit de MCPN, Alexandru Damian, vicecomisar numit de MAE și ICR, Dorin Ștefan, de la Uniunea Arhitecților din România, Marteen Kloos – ARCAM Amsterdam, Pierre von Meiss – EPFL Lausanne, și Kim Attila Sandor, de la Ordinul Arhitecților din România.
Comisarul celor două expoziții românești la Bienala de Arhitectură de la Veneția este Monica Morariu, inspector la Ministerul Culturii.
Proiectul selectat pentru Pavilionul României, „1:1”, este semnat de Ciprian Rașoiu, Romina Grillo, Liviu Vasiu, Tudor Vlăsceanu, Matei Vlăsceanu, curator fiind Tudor Vlăsceanu. Prezentarea expoziției „1:1” la bienală este finanțată de Ministerul Culturii cu suma de 600.000 de lei.
Proiectul se va concretiza într-o construcție de mari dimensiuni, ce se va întinde pe o suprafață de 94 de metri pătrați și va fi împrejmuită de un coridor pe care vizitatorii vor putea trece și viziona expoziția prin vizoare, a declarat pentru MEDIAFAX Morariu, în mai, când au fost anunțate proiectele câștigătoare. În interior va putea pătrunde, printr-o ușă, câte un vizitator, care va personaliza spațiul. Suprafața de 94 de metri pătrați nu este aleasă întâmplător, ci a fost determinată, din calculele făcute de echipa de arhitecți, drept „spațiul vital al unui om din București”, a precizat Morariu. Proiectul prezintă arhitectura ca spațiu printr-un joc de volume, lumină și umbră, a mai spus aceasta.
Vernisajul va avea loc sâmbătă, de la ora 14.30, la Pavilionul României din Giardini di Castello.
Proiectul „Superbia” a fost selectat pentru a fi expus în Noua Galerie de la IRCCU, cu finanțare asigurată de Institutul Cultural Român. Autorii acestui proiect sunt Silviu Aldea, Marius Moga, Laura Panait, Camelia Sisac, Tamaș Sisac, Areta Soare și Daniel Șerban, iar curatori – Silviu Aldea și Tamaș Sisak.
„Superbia” tratează problema noilor construcții, pretențioase, care se realizează pe terenurile virane din marile orașe, în spații inadecvate. Proiectul evidențiază lipsa de planificare urbanistică și pune în antiteză spațiul urban și spațiul rural. În Noua Galerie va fi pus pe jos pământ și noroi, prin care vizitatorii vor merge în cizme de cauciuc pentru a ajunge la căsuțele construite din niște sculpturi, unde vor putea urmări proiecții video cu clădiri și persoane care vorbesc despre spațiul în care locuiesc. De asemenea, autorii intenționează să pună și semințe de iarbă în pământul respectiv, pentru ca aceasta să răsară până la finalul expoziției, dând ideea de speranță, a mai spus Morariu.
