Dintre cei aproximativ 200.000 de sportivi legitimați în România, doar aproximativ 10 la sută ajung să trăiască fără griji la finalul carierei, restul fiind amenințați de sărăcie și excluziune socială, au arătat inițiatorii proiectului „Securitate socială și formare profesională pentru sportivi”.
„În România există aproximativ 200.000 de sportivi legitimați, dintre care doar 10 la sută ajung în top și trăiesc fără griji după terminarea activității sportive. Pentru ceilalți reintegrarea pe piața muncii la finalul carierei reprezintă o problemă greu de rezolvat. Fără studii, fără pregătire profesională și fără o meserie care să le ofere posibilitatea unui câștig decent, cei mai mulți sunt amenințați de sărăcie și excluziune socială. Majoritatea activează în baza unor convenții civile încheiate cu cluburile sportive. Unii nu știu că trebuie să își achite contribuțiile sociale – pensii, șomaj și sănătate – pentru a putea beneficia de serviciile respective. Alții știu, dar nu sunt conștienți de consecințele negative ale refuzului de a plăti. Fără ajutor de șomaj, fără pensie, fără asigurare medicală, sunt expuși riscului de sărăcie pe termen lung”, se arată în prezentarea proiectului realizat de către Asociația Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori.
Doina Melinte, președintele Autorității Naționale pentru Sport și Tineret, partener în cadrul proiectului, a declarat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă că speră ca majoritatea sportivilor să se regăsească în această acțiune a AFAN: „Cu aceste proiecte încercăm să ajutăm sportivii după încheierea activității. Sper ca aceștia să se regăsească în acest priect și să poată fi ajutați în activitatea lro în alte domenii. Lumea sportivă se restructurează și vor fi uitați dacă nu ne unim. Majoritatea sportivilor vor abandona domeniul la finalul carierei, deși eu mi-aș dori să nu renunțe, să rămânem în această familie a sportului”.
În cadrul proiectului în care s-au organizat opt seminarii regionale în fiecare regiune de dezvoltare a țării, activează un birou de informare și consiliere la care au apelat 807 sportivi din 35 de discipline, mai mult de jumătate făcând parte din loturile naționale și olimpice.
Conform raportului întocmit de către inițiatorii proiectului, 42 la sută dintre cei care au solicitat consiliere nu aveau un contract cu clubul la care activau, 19 la sută semnaseră o convenție civilă și 27 la sută aveau contracte inidividuale de muncă. Dintre cei peste 800 de sportivi, 49 la sută nu cunoșteau diferențele între contractul individual de muncă și celelalte tipuri de contracte, în ciuda faptului că 39 de procente absolviseră o instituție de învățământ superior și alți 10 la sută urmaseră un master.
Potrivit acelorași surse, 68 la sută dintre sportivii care au cerut consiliere nu au urmat cursuri de formare profesională, 72 la sută dintre aceștia dorind să își continue activitatea în sport la finalul carierei. Un procentaj de 8 la sută ar fi dorit să-și continue activitatea în educație, doi la sută în poliție și unu la sută în management.
Aproximativ 60 la sută dintre sportivi nu cunoșteau ce impozite, taxe și contribuții sociale aferente veniturilor obținute trebuie să plătească și către cine, în schimb 94 la sută aveau cunoștințe despre regulamentele specifice sportului pe care îl practicau.
Proiectul s-a derulat în perioada mai 2009 – mai 2011, biroul de informare și consiliere a sportivilor urmând să funcționeze în continuare.
