Direcția Națională Anticorupție afirmă că pe parcursul înregii urmăriri penale desfășurată până în prezent, în cazul privind afacerile din Portul Constanța, absolut toți inculpații – care nu au uzat de dreptul de tăcere – au dat declarații profund nesincere, fabricând explicații neverosimile.
Potrivit DNA, organizarea tuturor inculpaților într-un grup infracțional, extrem de bine structurat, prezentând o subordonare ierarhică clar conturată și beneficiind de un palier eficient de protecție politică, demonstrează de o manieră pregnantă „o activitate infracțională extrem de periculoasă pentru existența și funcționarea normală a statutului de drept în România”.
„Pe parcursul înregii urmăriri penale desfășurată până în prezent, absolut toți inculpații (care nu au uzat de dreptul de tăcere) au dat declarații profund nesincere, fabricând explicații neverosimile pentru convorbirile telefonice interceptate în prezenta cauză și care se desfășoară, în marea lor majoritate într-un limbaj codat, propriu și creat de grupul infracțional organizat, tocmai pentru a îngreuna sau chiar a împiedica aflarea adevărului în cauză”, se arată în referatul procurorilor DNA privind cererea de prelungire a mandatelor de arestare preventivă a inculpaților din cazul „Mironescu”, solicitare admisă.
Potrivit anchetatorilor, mare parte a inculpaților nu au dat, până în acest moment, declarație în faza de urmărire penală, nici înaintea procurorului și nici înaintea celor două complete ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (care au judecat cererea de arestare și recursul privind încarcerarea celor 28 de inculpați-n.r.).
„Desigur, că dreptul la tăcere este o componentă esențială a dreptului la apărare, consacrat atât de legislația procesual penală română, cât și de o pleiadă de tratate și convenții internaționale în domeniul respectării drepturilor omului (CEDO, Pactul Internațional cu privire la Drepturile Politice și Civile – ONU 1966, Convenția Universală a Drepturilor Omului etc.). Cu toate acestea, o mare parte din persoanele care și-au exercitat dreptul la tăcere, au formulat în ultimele zile cereri prin care să fie audiate în calitate de inculpați în cauză. Alegerea unui astfel de moment procesual pentru a da o declarație de inculpat în cauză, după ce anterior și-a exercitat dreptul la tăcere, conturează totuși convingerea procurorului că respectivii inculpați au dorit ca, întâi să devină publice conținutul convorbirilor telefonice interceptate în cauză, precum și ceea ce au declarat ceilalți inculpați, în scopul evident de a-și plăsmui explicații pentru mijloacele principale de probă existente împotriva lor”, explică DNA, în documentul citat, obținut de MEDIAFAX.
Totodată, procurorii spun că, mai mult, unii inculpați, printre care Cadîr Sunai, au dovedit o înclinație spre distrugerea de probe utile soluționării prezentei cauze.
Astfel, DNA reamintește instanței că, în timp ce în locuința sa se desfășura percheziție domiciliară, inculpatul Cadîr Sunai a transmis un SMS numitului Anefi Erol, cu conținutul „Spune-i lui Gelil să ardă toate hârtiile”. De asemenea, la aceeași dată, 23 mai 2011, orele 13.51 și 15.45, inculpatul Cadîr Sunai a mai luat legătura cu o persoană de sex masculin, încă neindentificată, căreia îi spunea, în cea dintâi comunicare „să aibă grijă de hârtii…” și, respectiv, în ceea de-a doua comunicare: „Dacă întreabă cineva, tu ai făcut depunerea”.
Cu toate că activitatea de urmărire penală desfășurată în perioada 26 mai 2011 – 16 iunie 2011 „a decurs într-un ritm susținut, dată fiind complexitatea cauzei, numărul mare de inculpați aflați în stare de arest, precum și cele câteva sute de acte materiale reținute în sarcina inculpaților prin ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale”, urmărirea penală nu a putut fi finalizată, fiind necesară prelungirea stării de arest preventiv a inculpaților, în vederea continuării actelor de urmărire penală, arată DNA, ținând seama că se mențin absolut toate aspectele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când a emis mandatele de arestare, precum și atunci când a respins recursurile declarate de inculpați împotriva acestora.
„Astfel, subzistă indicii temeinice și probe, care se conturează tot mai pregnant pe măsura avansării urmăririi penale, cu privire la săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală. De asemenea, pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta punerea în libertate a inculpaților, pericol de alminteri reținut ca atare de instanța de judecată, se menține și în prezent”, spune DNA.
În opinia DNA, activitatea inculpaților poate fi caracterizată ca o formă sectorială de captură a statului în domeniul vamal.
În 25 mai au fost arestați Laurențiu Mironescu – fost secretar general al Ministerului Administrației și Internelor, Eugen Bogatu – fost director al Direcției Domenii Portuare din cadrul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, Liviu Adrian Durbac – șef al Biroului Vamal Constanța Sud Agigea, în prezent șef al Biroului Vamal Târguri și Expoziții București, Liviu Costel Bratu și Claudiu-Constantin Olteanu – adjuncți ai șefului Biroului Vamal Constanța Sud Agigea, Adrian Sorin Pătrașcu – ofițer de poliție, comandant al „Grupului de nave” Constanța din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, precum și inspectori, lucrători, comisionari și intermediari vamali, asociați și administratori ai unor firme. De asemenea, instanța a emis mandat de arestare preventivă în lipsă pentru El Haj Ahmad, cetățean libanez, intermediar vamal.
În acest dosar este cercetat și senatorul PDL Mircea Marius Banias, în cazul acestuia procurorii luând măsura interdicției de a părăsi țara pentru 30 de zile, fiind acuzat de aderare la un grup infracțional organizat, trafic de influență și instigare la delapidare.
Sâmbătă noaptea, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis prelungirea, cu 30 de zile, a mandatelor emise pe numele inculpaților arestați în acest caz, printre principalii acuzați fiind fostul secretar de stat în MAI, Laurențiu Mironescu, și fostul șef al Direcției Portuare din Constanța, Eugen Bogatu.
