Arsenal e noua campioană a Angliei și așa e cel mai bine. Susțin în general echipele cărora le arde buza de ani de zile după un trofeu, dar mai ales pe cele cărora le arde buza dintotdeauna. Am ținut la vremea ei și cu City, dar după hegemonia asta de un deceniu nu mai e cazul. La Arsenal mai e ceva… Am citit acum mulți ani cartea lui Nick Hornby, „Fever pitch” – aș traduce, forțând un pic, Mirajul gazonului, adică exact cartea lui Mircea Lucescu din 1981! Ei bine, aceasta descrie copilăria și tinerețea, până la maturitate, ale autorului, măsurate nu în ani, ci în sezoane de când Arsenal nu mai câștigase titlul! Ulterior s-a făcut și un film, cu Colin Firth în rolul principal, recomand cu… asupra de măsură! Culmea, ciclul ăsta de aproximativ două decenii s-a tot repetat pentru Arsenal, astfel că rolul autorului a fost luat de mii de alți puști din alte generații, de la cele care l-au așteptat pe Wenger până la cele care l-au așteptat (cam mult!) pe Arteta.
Pe scurt, în penultima etapă, Arsenal a terminat asediată de Burnley, deja retrogradată, deși era așteptată să facă scor. A rezultat un 1-0 meschin, dar sănătos. A doua zi, City trebuia să dea replica, doar că a aflat, fără să vrea, Identitatea lui Bourne(mouth)! Cu toate că au dominat copios, „cetățenii” s-au văzut conduși și apoi au agonizat până în min 90+5, când Haaland a găsit poarta, ba chiar a mai avut timp de o ocazie! Dar de data asta soarta nu fu crudă cu Arsenal, așa că „tunarii” nu au mai dat suporterilor încă un tun, ca în sezoanele precedente. Urmează finala Ligii Campionilor, ar însemna fericirea supremă pentru suporteri, sezonul de vis!
Dar nu cumva e loc și de mai mult?! Anglia e prezentă în toate cele 3 finale europene, iar prima dintre ele a și câștigat-o: Aston Villa a surclasat-o pe Freiburg cu 3-0 (am ținut cu nemții, niciun trofeu, cât de mic, în peste 100 de ani de existență!). Urmează Cristal Palace în Conference League, unde noi vom ține cu Rațiu al nostru de la Rayo, apoi reprezentația de gală, Arsenal cu PSG. Urmează Cupa Mondială, la care lotul permite Angliei să viseze frumos. Ar fi un… Super Grand Slam, sau cum să-l numesc? Oricum, dacă acesta se va realiza, să țineți minte că aici ați citit de el prima dată! În completare, o altă țară a fost aproape de această neverosimilă performanță, Italia în 1990: Milan, Juventus și Sampdoria câștigătoare în Europa, apoi la Italia Novanta n-a fost de acord Maradona. Acum cine n-o să fie de acord, Messi?!
