Crescătorii de vaci de la munte, îngenuncheați de sistemul european de acordare a subvențiilor

Crescătorii de bovine, în general, și cei de la munte, în special, sunt din ce în ce mai nemulțumiți de modul de acordare a subvențiilor pe pășune și pe animale, criteriile impuse de Uniunea Europeană fiind imposibil de respectat de către marea majoritate a sucevenilor care trăiesc la munte și cresc bovine, ovine sau caprine. Avertismentul a fost lansat de doctorul Petrea Dulgheru, directorul Colegiului Medicilor Veterinari Suceava. Acesta este și crescător de animale și producător tradițional de păstrăv la Vatra Dornei și a avertizat că miile de suceveni din zona de munte care cresc animale sunt în prag de colaps financiar, din cauza condițiilor impuse la acordarea subvențiilor, care nu sunt deloc în concordanță cu specificul zonei, susține Petrea Dulgheru.
El și-a expus argumentele într-un memoriu pe care l-a transmis principalilor factori de decizie din România, până la nivel de Parlament și de președinte al țării.
Nemulțumiri mari legate de interdicțiile privind cosirea pășunilor
Petrea Dugheru a arătat că în 37 de comune din zona montană a județului Suceava sunt crescute în jur de 70.000 de bovine, cât în trei-patru județe din sudul țării. Cum localitățile montane sunt incluse la zonă defavorizată, fermierii au dreptul, conform actualei legislații, la subvenții mai mari. Realitatea este, susține Dulgheru, diferită. Una din probleme este legată de subvențiile pe pășune, condițiile de agromediu impuse cuprinzând interdicții privind cositul terenurilor înainte de 1 iulie. Aceste interdicții îi fac pe fermieri să aleagă între a lua subvenția pe pășune și a crește animale. Mai exact, oamenii nu ar mai avea cu ce să-și hrănească animalele dacă nu au voie să cosească terenurile decât de la mijlocul verii.
Fermierii mici, cu teren puțin, îngropați de noile criterii
Cea mai mare problemă, a declarat Petrea Dulgheru, este legată de modul de acordare a subvenției pentru bovine în zonele defavorizate montane. Mai exact, acordarea subvenției doar pentru crescătorii care au minimum 10 bovine adulte.
„La noi, de secole, proprietatea la munte înseamnă, în majoritate, suprafețe de până la 6 hectare. Așa e la cel puțin 70% dintre gospodari. Să venim acum să-i obligăm să aibă de la zece capete adulte în sus este o condiție imposibil de îndeplinit. Aceste prevederi trebuie adaptate la specificul zonei, nu îi poți cere unui om cu două-trei hectare de pășune să aibă atâtea animale, este imposibil”, a explicat Petrea Dulgheru.
El a arătat că din datele pe care le-a adunat, din 18.000 de gospodării, doar 112 vor lua subvenție pentru zonă defavorizată, după noile criterii.
„Proprietatea la munte la noi este dispersată, așa e din moși-strămoși. Înțelegem că se încurajează dezvoltarea fermelor, o zootehnie comasată, însă asta nu se poate face atât de abrupt de la un an la altul”, a explicat Petrea Dulgheru care sunt nemulțumirile oamenilor. El a propus o variantă de tranziție, de câțiva ani, în care să se impună o creștere treptată a numărului de bovine.
Lapte ieftin, subvenție tăiată, piață de desfacere inexistentă
El a estimat că în actualele condiții, cu subvenții care vor ajunge doar la câțiva fermieri mari și cu un preț de 60-70 de bani pe litrul de lapte, crescătorii de la munte vor claca unul după altul.
„A ajuns litrul de lapte să fie dat la procesatori cu 60-70 de bani, iar kilogramul de fân e 7 lei. Laptele ieftin, subvenția tăiată, piața de desfacere inexistentă, toate astea vor îngropa zootehnia de la munte dacă nu se intervine urgent. O să ajungem să ne uităm la vaca din gospodărie ca la un bun de patrimoniu, va fi ceva deosebit când vom vedea o vacă într-un grajd”, a prezentat un scenariu sumbru Petrea Dulgheru.
Acesta a subliniat că are senzația că în mai toate domeniile inițiativa locală este limitată.
„Agricultura ar mai fi singura șansă a românului. Lăsați-l așa, cu ferma lui mică, să trăiască, să producă lapte și carne de calitate, pentru poporul român. Măcar acest fermier, mic cum e, nu trăiește din șomaj și rămâne să muncească în țara lui ”, a concluzionat Petrea Dulgheru.