48 de „armate”?

Nişte imagini de neînţeles pentru omul normal, difuzate în cursul zilei de ieri atât de televiziunile cu profil sport, cât şi de cele generaliste, ne prezentau o bătaie între suporteri desfăşurată pe străzile din New York. Ciudăţenia nu e bătaia în sine, ci faptul că ea a avut loc între suporterii aceleiași echipe. Nu, România nu participa la Campionatul Mondial, din motivele cunoscute (lene, nesimțire, lehamite etc), aşa că nici galeria în cauză nu era a noastră, ceea ce nu ne-ar fi mirat câtuși de puțin. Dacă nu aţi aflat de la televizor, atunci vă spun eu: e vorba de suporterii Ecuadorului, o echipă cotata cu șanse minime la ajungerea în tururile superioare şi pentru care calificarea în şaisprezecimi părea deja o ţintă de neatins, din moment ce aceasta era condiţionată de victoria împotriva Germaniei în ultimul meci din grupă. Iar nemţii se ştie că nu fac concesii în sport, aşadar se punea înainte de meci doar problema scorului la care o va bate Germania pe Ecuador. Am urmărit integral meciul acesta în care în mod evident Ecuador a făcut un joc aproape perfect, câștigând cu 2-1 contra unei Germanii care părea că nu înţelege ce i se întâmplă. Ar fi uşor, pe baza asemănării de atitudine dintre galeria Ecuadorului şi cea a României, să dăm vina pe „temperamentul latin”, numai că vă rog să vă amintiţi de prăpădul pe care îl făceau britanicii în anii ’80, când deveniseră cunoscuţi doar ca „hooligans”, ori turcii, oricând se ivea ocazia unei bătălii. Aşadar, cretinismul galeriilor este evident universal. De aici, deduc că a organiza un Campionat Mondial cu 48 de echipe şi, implicit, cu 48 de „armate” alcătuite din suporteri, este un risc major pentru orice ţară. Noroc că această primă ediție-mamut are loc în SUA, unde poliţia este antrenată la bătălii stradale. Oricum, bine că nu suntem şi noi pe acolo, că i-am fi surclasat pe ecuadorieni. Nu la fotbal, ci la mardeală.