Creșa, introdusă în Legea educației

Sistemul național de învățământ este organizat pe niveluri, primul vizând nivelul ante-preșcolar pentru micuții de la patru luni la trei ani, propunerea privind înființarea creșelor venind de la consiliul local în funcție, cel puțin, de evoluțiile demografice, potrivit proiectului Legii educației.
Nivelurile din sistemul național de învățământ
Sistemul național de învățământ este organizat pe niveluri. Învățământul preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educație timpurie formată din nivelul ante-preșcolar (4 luni – 3 ani), respectiv nivelul preșcolar (3 – 6/7 ani), cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare, pregătitoare pentru școală.
Urmează învățământ primar: clasele I-IV.
Învățământul secundar cuprinde învățământ secundar inferior – gimnaziu, clasele V-VIII și învățământ secundar superior – liceu, clasele IX-XII/XIII.
Al patrulea nivel este învățământ terțiar non-universitar: învățământ postliceal.
Învățământul superior cuprinde următoarele niveluri: învățământ universitar organizat pe trei cicluri: licență, masterat și doctorat și învățământ post-universitar.
Învățământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele școlare, Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, iar învățământul superior este coordonat de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, cu respectarea autonomiei universitare.
Formele de organizare a învățământului sunt: învățământ de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță.
Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, școlarizarea se poate asigura și la domiciliu, pentru cei nedeplasabili, respectiv la spital pentru cei care necesită internare îndelungată.
În funcție de nivelul organizat, unitățile de învățământ se denumesc creșă – unitate de învățământ în care se organizează educația antepreșcolară sub forma de servicii de îngrijire și de educare a copiilor cu vârste între 4 luni și 3 ani; grădiniță – unitate de învățământ în care se organizează educație preșcolară și, după caz, educație antepreșcolară, prin servicii de îngrijire și educare a copiilor cu vârste între 3 și 6/7 ani, respectiv între 4 luni și 3 ani; școală – unitate de învățământ în care se organizează învățământ primar și/sau secundar inferior – gimnaziu și, după caz, niveluri de învățământ inferioare acestora; liceu, colegiu sau colegiu național – unitate de învățământ în care se organizează învățământ secundar superior – liceu, precum și alte niveluri de învățământ preuniversitar; școală postliceală – unitate de învățământ în care se poate organiza numai învățământ terțiar non-universitar.
Reglementări
Potrivit proiectului, înființarea, desființarea și reorganizarea unităților de învățământ antepreșcolar preșcolar, primar și gimnazial se realizează într-o succesiune obligatorie, respectiv consiliul local propune acțiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local care se va referi, în mod obligatoriu, cel puțin la evoluțiile demografice, situația spațiilor de școlarizare și evoluțiile bugetului local.
Apoi, inspectoratul școlar dă avizul conform pe propunerea consiliului local, în baza unei evaluări privind asigurarea, Consiliul local achită integral din bugetul local costurile necesare realizării acțiunilor prevăzute în lege inclusiv costurile necesare pentru evaluarea pentru autorizare/acreditare în cazul înființării de unități de învățământ.
Trecerea elevilor de la o clasă la alta, de la o unitate la alta, de la o formă la alta, de la o filieră la alta și de la un profil la altul, în condițiile stabilite prin regulament elaborat de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și prin Carta școlii elaborată de fiecare unitate de învățământ.
În învățământul superior, caracterul deschis este asigurat de lege și de Carta universitară.
Elevii și studenții cu aptitudini și performanțe școlare excepționale dovedite pot promova doi ani de studii într-un an școlar sau universitar, cu condiția ca cei doi ani să nu cuprindă anul terminal, în condițiile prezentei legi, o singură dată pe ciclul/nivelul de studii.
Elevii care au părăsit prematur sistemul de educație au acces la rute alternative de educație și formare profesională, în condițiile prezentei legi, pentru a-și continua studiile cel puțin la nivelul învățământului obligatoriu.
Caracterul deschis al învățământului se manifestă și prin recunoașterea și validarea rezultatelor învățării non-formale și informale, potrivit proiectului.