Creditele de consum ar putea avea o scadență de cel mult cinci ani, iar clienții trebuie să aducă garanții de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la împrumuturile imobiliare în euro avansul va fi de cel puțin 30%, potrivit unui proiect de regulament elaborat de BNR.
Astfel, banca centrală are în vedere limitarea maturităților la creditele de consum la cel mult cinci ani, față de 20 de ani perioada maximă practicată în prezent pe piața bancară pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă.
BNR dorește să delimiteze clar aria de definire a creditelor imobiliare, care va cuprinde finanțările pentru care se constituie garanție imobiliară și sunt destinate exclusiv cumpărării unui imobil (casă/teren), construirii unui imobil, sau amenajării/extinderii unei locuințe.
Creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum.
În cazul creditelor de consum pentru cumpărarea de bunuri, clientul trebuie să dispună de un avans de 20% din valoarea bunului achiziționat și o garqanție reală (în general ipotecară) sau personală (de exemplu poliță de asigurare) de 133% din suma împrumutată.
De asemenea, în cazul creditelor de consum cu alte destinații, debitorul persoană fizică va prezenta o garanție reală sau personală de 133% din valoarea împrumutului.
Pentru creditele imobiliare, debitorul va deține un avans de cel puțin 20% din valoarea imobilului la finanțările în lei, de 30% pentru creditele în euro și de 40% în cazul finanțărilor în alte devize străine.
Băncile vor fi obligate, ca și până în prezent, să elaboreze scenarii de risc astfel încât gradul de îndatorare să nu depășească pe întreaga perioadă până la scadență nivelul maxim stabilit de normele proprii de finanțare.
Pentru fundamentarea nivelului îndatorării, băncile vor face simulări pe baza celei mai mari rate de dobândă practicate pentru acel tip de credit în perioada martie 2007 – martie 2011.
De asemenea, la creditele în valută se va calcula gradul de îndatorare în funcție de cea mai amplă depreciere din perioada de referință.
La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunțat într-un interviu acordat MEDIAFAX că banca centrală pregătește măsuri speciale, cel mai probabil prudențiale, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, în linie cu tendința de reglementare existentă la nivel european.
De altfel, în perioada de explozie a creditului în valută din 2005 – 2008, BNR a avut mai multe reglementări prin care a încercat temperarea finanțărilor în devize străine.
La finele lunii aprilie, creditele în valută acordate de bănci însumau echivalentul a 128 de miliarde lei, cu 64% mai mult decât soldul împrumuturilor în lei, care se cifra la 78,23 miliarde lei.
Cu toate acestea, restanțele la creditele în valută sunt aproape similare cu nivelul restanțelor la finanțările în lei, respectiv 9,6 față de 8,4miliarde lei.
Împrumuturile în valută acordate populației totalizează 63 de miliarde lei, din care 35 de miliarde lei reprezintă credit de consum și 26 de miliarde lei credite imobiliare.
Structura finanțărilor în lei acordate populației este dominată de creditele de consum, care însumează aproape 26 de miliarde lei dintr-un total de 35 de miliarde lei.
