Directorul Institutului Național de Administrație, Mircea Coșea, și-a exprimat, luni, dezacordul total privind desființarea instituției și comasarea acesteia cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici, afirmând că dacă INA se desfiiințează, România trebuie să ramburseze UE 10,5 milioane de euro.
Mircea Coșea a precizat că Institutul Național de Administrație (INA) este o instituție națională, cu personalitate juridică, creată prin legislație europeană și care se autofinanțează, adică aduce bani la bugetul de stat.
Prin transformarea INA în direcție a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) aceasta ar deveni o entitate bugetară, care ar consuma bani și nu ar mai contribui cu nimic la bugetul statului, a afirmat Coșea.
„Ceea ce știu a venit prin fax de la Ministerul Administrației și Internelor. Adresez o rugăminte unor instituții și persoane, pentru a aduce argumente în favoarea acestei măsuri. După cum am spus, INA este o instituție de importanță publică și se autofinanțează, deci nu mănâncă de la buget, ci aduce bani statului. Mai mult, înființarea INA a fost o condiție a aderării la UE și a primit fonduri comunitare. După cum arată și documentele Ministerului Finanțelor Publice, dacă INA se desființează, România trebuie să ramburseze Uniunii Europene 10,5 milioane de euro în câteva luni. Aceasta este o subminare a economiei, în condițiile crizei actuale”, a precizat Coșea.
Directorul INA a mai spus că a încercat să informeze autoritățile statului despre această situație, dar nu a primit niciun răspuns, nu a fost consultat și nici nu a fost chemat la discuții.
Potrivit lui Coșea, ministrul Administrației și Internelor, Dan Nica, ar fi prezentat date false când a anunțat comasarea INA cu ANFP, în 12 august, spunând că vor fi tăiate 176 de posturi din cadrul instituției, în contextul în care institutul are doar 86 de posturi ocupate și 108 aprobate.
Coșea a mai amintit și de asociațiile și SRL-urile ce organizează cursuri de formare în administrație publică, autorizate în timpul Guvernului Tăriceanu printr-o ordonanță de urgență, în contextul în care INA este singura instituție europeană care poate acorda certificate de calificare. Directorul INA a precizat că multe dintre acestea primesc fonduri de la buget, iar persoanele care asigură pregătirea cursanților au funcții de conducere în cadrul ANFP, ceea ce constituie un conflict de interese.
„Cer argumente de la domnul ministru Dan Nica, de la Cătălin Baba, șeful Cancelariei Primului Ministru, care este artizanul acestei reforme, de la Cătălin Fințea, secretar de stat în Cancelaria Primului Ministru și domnului Vasile Pușcaș, ministru pentru Afaceri Europene, în favoarea acestei măsuri”, a spus Mircea Coșea.
Acesta a adăugat că orice măsură trebuie argumentată, altfel aceasta poate să degenereze. El a precizat că nu numai personalul INA va avea de suferit în urma acestei măsuri, ci și România, care „se joacă cu locul său european”.
Coșea a subliniat că în cazul în care ministrul Dan Nica are o problemă personală cu el, își poate prezenta demisia de la conducerea INA, însă nu poate admite desființarea institutului.
Directorul INA a mai explicat că, dacă instituția devine direcție a ANFP, aceasta nu mai poate încheia contracte și nu mai poate beneficia de fonduri comunitare, aducând pierderi bugetului de stat.
Ministrul Administrației și Internelor, Dan Nica, a anunțat, în 12 august, că reorganizarea Ministerului Administrației și Internelor prevede comasarea Institutului Național de Administrație cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici, a Administrației Naționale a Rezervelor de Stat cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și a Institutului Național pentru Evidența Persoanelor cu Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor.
„Sunt instituții care au obiecte de activitate similare și care vor funcționa împreună”, a spus Nica, menționând totuși că acestea se autofinanțau.
Ministrul a afirmat că autofinanțarea presupunea, „bineînțeles”, și acordarea unor salarii „generoase”.
„Dispar niște posturi de directori și de directori adjuncți”, a mai spus Nica.
Ultima reorganizare a MAI, care a avut loc în primăvara acestui an, a dus la reducerea posturilor cu 35 la sută. Atunci, 22 de direcții generale din aparatul central al ministerului au fost restructurate.
Premierul Emil Boc anunța, la începutul lunii august, că Guvernul a decis să restructureze 226 de agenții, astfel încât să rămână doar 107, urmând ca 9.200 de posturi să fie eliberate, iar veniturile proprii ale agențiilor să fie virate direct la buget, realizându-se economii totale de circa 150 milioane euro.
