Constituționalitatea Legii salarizării unitare analizată în 28 octombrie de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională ia în discuție, în 28 octombrie, sesizarea parlamentarilor PNL privind neconstituționalitatea unor prevederi ale Legii salarizării unitare.
„Consecvenți cu principiile de acțiune deja anunțate, parlamentarii Grupurilor Liberale din Camera Deputaților și Senat au depus astăzi (sâmbătă -n.r.) sesizarea de neconstituționalitate asupra Legii cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului în ședința comună a celor două Camere, în data de 15 septembrie 2009”, informa PNL.
Liberalii au menționat, că „această acțiune se constituie într-o formă de luptă democratică împotriva acțiunii iresponsabile a guvernanților care au decis prin promovarea acestei legi, cu prețul nerespectării Constituției României, să încalce drepturile fundamentale ale cetățenilor români și să arunce în sărăcie populația țării prin diminuarea veniturilor”.
Ei menționează că sesizarea la Curtea Constituțională vizează încălcarea articolului 114 din Constituția României, prin decizia guvernului de asumare a răspunderii, în aceeași zi, pe trei proiecte de lege, dar și încălcarea dispozițiilor articolului 141 din Constituție. Guvernul avea obligația de a solicita pentru acest proiect de lege avizul Consiliului Economic și Social, având în vedere că din expunerea de motive a Guvernului, care a însoțit proiectul de lege, nu rezultă dacă un astfel de aviz a fost sau nu solicitat de către Guvern.
În plus, legea încalcă dispozițiile articolului 16 alin 1 din Constituție, potrivit căruia „cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”.
„În situația în care însuși titlul legii vorbește despre caracterul unitar al unei legi, categoriile exceptate așa cum au fost ele enumerate mai sus constituie de fapt o abatere de la criteriul unității. Această abatere constituie în fapt o discriminare, o disproporție între o categorie de salariați de la bugetul de stat, creând o categorie privilegiată de salariați de la bugetul de stat cărora nu li se aplică această lege, beneficiind în continuare de legi speciale”, susțineau liberalii.
Aceștia subliniau că Legea salarizării încălcă și dispozițiile articolului 53 (Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ) coroborat cu articolul 41 din Constituția României. Prin art. 30, alin (7) din legea salarizării, orele suplimentare nu sunt prevăzute pentru anul 2010.
În plus, parlamentarii PNL sesizează încălcarea prevederilor articolelor 41 alin 2 și 5 , 52 și a articolului 126 alin 6 din Constituția României de către prevederile art. 3 lit e), art. 30 alin 6, art. 34 alin 4 din Legea salarizării unice.
„Potrivit dispozițiilor art. 34, actele de contestare salarială sunt de competența instanțelor de contencios administrativ. Or, astfel de acte de stabilire a salariului nu pot fi de competența instanțelor de contencios administrativ deoarece, potrivit dispozițiilor art. 52 din Legea fundamentală sunt de competența instanțelor de contencios administrativ doar actele administrative emise de autoritățile publice. În schimb, actele de stabilire a salariului sunt acte eminamente de dreptul muncii care trebuie supuse jurisdicției de dreptul muncii și nu de contencios administrativ. Prin includerea actelor de stabilire a salariului si a căilor de atac împotriva acestora în categoria actelor administrative se contravine dispozițiilor constituționale la care am făcut referire”, apreciai liberalii.
Ei menționează în sesizarea înaintată Curții Constituționale și încălcarea dispozițiilor 41 alin 1, 2 si 5 din Constituție, dar și încălcarea articolul 47 din legea fundamentală.
„Prin eliminarea cumulului de funcții practic este limitat și încălcat dreptul constituțional al oricărei persoane la muncă, drept ce nu poate fi îngrădit de stat. Dreptul la muncă este un drept fundamental, de natură patrimonială recunoscut de Constituție ca și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului care nu poate fi îngrădit în mod arbitrar de către Stat. Or, prin interzicerea cumulului de funcții practic dreptul la muncă este grav încălcat, prin legeacriticată fiind interzis unei persoane să muncească cu cumul de funcții. Așadar, pentru aceste considerente considerăm că textul criticat încalcă prevederile constituționale. (…) Este pentru prima dată după 1990 când unor bugetari le scad, practic, veniturile nete câștigate până în prezent. Dacă până acum cetățenii se confruntau cu eventualele întârzieri de creștere ale salariilor și veniturilor, începând cu luna ianuarie banii primiți vor fi mult mai puțini”, conchid parlamentarii PNL.