Rădăuțiul are nevoie de dezvoltare.
Nimeni nu a contestat asta. Dar dezvoltarea serioasă nu s-a construit niciodată pe promisiuni — s-a construit pe transparență, pe infrastructură pregătită și pe garanții juridice clare, asumate înainte de vot, nu după.
Acesta a fost miezul dezbaterii din ședința Consiliului Local Rădăuți din 29 aprilie 2026, privind PUZ-ul propus de AGROSOR-BIO SRL pe fosta platformă SAREX — un teren de aproape 10.000 de metri pătrați, pentru care s-a solicitat aprobarea unui ansamblu rezidențial de amploare în inima orașului.
- Un traseu patrimonial care a cerut explicații
Terenul central al proiectului nu a avut un istoric simplu. Potrivit documentelor, activele fostei platforme SAREX au trecut prin insolvență, cesiuni de creanță și dare în plată, ajungând în portofoliul AGROSOR-BIO SRL printr-un lanț de operațiuni desfășurate între 2018 și 2019. Aceleași active fuseseră evaluate în 2015 la aproape 4 milioane de lei, pentru ca în 2018 să fie reevaluate cu aproape 20% mai puțin.
Momentul care a ridicat cele mai serioase semne de întrebare a fost octombrie 2021: întreaga societate AGROSOR-BIO, care controla deja active reevaluate oficial la peste 3,2 milioane de lei, a trecut în proprietatea fiicei fostului administrator al BRIT IMOBIL — la o valoare nominală totală a părților sociale de 700 de lei.
Nimeni nu a afirmat că operațiunea a fost ilegală. Dar diferența dintre 700 de lei și 3,2 milioane de lei este una pe care locuitorii Rădăuțiului ar avea dreptul să o înțeleagă, mai ales că aceeași societate a solicitat modificarea PUG al orașului.
- Infrastructura, problema reală
Dincolo de traseul patrimonial, proiectul a ridicat întrebări concrete despre infrastructura zonei. Rețelele electrice vechi, canalizarea, accesul pentru autospecialele ISU, parcările, traficul generat de sute de autoturisme zilnic — toate acestea au reprezentat și reprezintă probleme reale pentru o fostă platformă industrială propusă spre transformare în ansamblu rezidențial.
O declarație olografă pe post de promisiune privind folosirea unui teren proprietate personală pentru parcare nu reprezintă o garanție solidă și suficientă pentru locul în care urmau să locuiască sute de familii din Rădăuți.
- Omisiuni tehnice esențiale, trecute prin avizare fără semnale de alarmă
Mai mult, ridicarea topografică și cadastrală a relevat că documentația supusă votului pe 29 aprilie 2026 era viciată de omisiuni esențiale. Linia de cale ferată din apropierea străzii Ochiurilor impunea prin Certificatul de urbanism avizul CFR, aviz a cărui obținere era obligatorie prin lege. Totodată, avizul IPJ Suceava — Serviciul Rutier, coroborat cu circulara ISU, a evidențiat că singura cale de acces propusă pentru viitorul ansamblu rezidențial nu îndeplinea dimensiunile standard impuse pentru intervenția în situații de urgență. În varianta avizată, autospecialele de pompieri nu ar fi putut accesa zona în parametri legali.
La aceasta s-a adăugat o incertitudine juridică structurală, nerezolvată nici la momentul votului: căile de acces aferente fostei platforme SAREX au provenit dintr-un patrimoniu aflat în procedură de faliment — cel al SAREX SA — iar regimul lor juridic, inclusiv cine le deținea, în ce condiții puteau fi folosite și dacă puteau fi opuse terților, nu a fost clarificat prin documente opozabile.
Faptul că aceste deficiențe nu au fost semnalate de arhitectul-șef și de Comisiile de specialitate înainte ca dosarul să ajungă la vot a ridicat întrebări serioase despre calitatea verificării tehnice — independent de orice considerent politic sau de interese.
A construi sute de apartamente pe un teren al cărui acces depindea de clarificări dintr-o procedură de faliment și de o infrastructură rutieră subdimensionată nu ar fi fost dezvoltare urbană. Ar fi fost un risc transferat în întregime asupra viitorilor locatari și asupra orașului.
- Standardul Cometex: cum arată o dezvoltare serioasă
Nu a lipsit un model de comparație.
Tot în ședința din 29 aprilie 2026 a fost discutat și proiectul Cometex, care a presupus amenajarea unui sens giratoriu la intersecția străzii Ștefan cel Mare cu strada Salcâmilor, modernizarea circulației auto și pietonale, iluminat public, spații verzi și reamenajarea străzii adiacente. Logica acelui proiect a fost una firească și corectă: întâi s-a clarificat infrastructura și circulația, apoi s-a dezvoltat proiectul.
Acesta a fost standardul care ar fi trebuit aplicat și PUZ-ului propus de AGROSOR-BIO. Nu a fost.
- Ce a însemnat să ceri transparență
În această dezbatere, SC OLINT COM SRL — companie locală cu activitate industrială în zonă — a solicitat clarificări privind accesul, utilitățile, servituțile și istoricul patrimonial al terenului. Unii au prezentat această poziție ca pe o opoziție față de dezvoltare.
Realitatea a fost alta.
A cere răspunsuri documentate înainte de un vot care ar fi modificat definitiv configurația unui cartier nu a însemnat să blochezi dezvoltarea. A însemnat să o protejezi — atât pe ea, cât și pe locuitorii care ar fi suportat consecințele. OLINT nu a cerut mai mult decât ceea ce mecanismele legale de avizare ar fi trebuit să impună din oficiu.
Întâi infrastructura, întâi transparența, întâi garanțiile — apoi votul.
- Ce a votat, de fapt, Consiliul Local pe 29 aprilie 2026?
Pe 29 aprilie 2026, consilierii Rădăuțiului nu au votat doar o documentație urbanistică. Au votat un precedent. PUZ-ul a fost respins — la o diferență de un singur vot. Această marjă fragilă spune tot: un singur consilier în plus și un proiect cu traseu patrimonial neclarificat, omisiuni tehnice esențiale, garanții juridice incomplete și infrastructură incertă ar fi obținut undă verde.
Decizia din 29 aprilie a arătat că întrebările ridicate de comunitate au contat.
Dar precedentul rămâne: data viitoare când un proiect similar va ajunge în fața consilierilor, aceleași standarde — transparență, infrastructură, garanții juridice înainte de vot — trebuie să fie regula, nu excepția.
Locuitorii orașului au meritat să știe cine le modifica orașul, în ce condiții a ajuns să o facă și ce garanții concrete oferea că dezvoltarea nu va transfera riscurile și costurile asupra comunității.
Aceasta nu a fost o cerere exagerată. A fost o cerere firească, într-un oraș care se respectă.
Notă: Articolul este construit pe documente de interes public și pe întrebări legitime adresate factorilor de decizie. Nu afirmă existența vreunei fapte penale sau civile ilicite. Toate persoanele și societățile menționate beneficiază de prezumția de bună-credință.
