Amânarea reformelor structurale a făcut ca România să aibă cea mai mică rată de creștere din Europa în ultimii 22 de ani, iar programele partidelor politice sunt inconsistente, promovând atât măsuri care cresc rolul statului în economie, cât și reduceri de taxe, afirmă analistul economic Florin Câțu
„Vedem o asimetrie a soluțiilor (în programele de guvernare prezentate alegătorilor – n.r.). Avem foarte multe soluții care implică statul și un număr mult mai mic de soluții care dau prioritate sectorului privat (…) Soluția de fiscalitate redusă nu știu dacă poate fi total sustenabilă atât timp cât majoritatea măsurilor privesc statul. Ori nu reducem impozitele, ori nu facem toate investițiile și celelalte măsuri pe care le plănuiește statul”, a spus Câțu la o dezbatere privind pozițiile partidelor față de măsurile de creștere economică organizată de Societatea Academică din România.
Analistul economic spune că din analiza ultimilor 22 de ani rezultă că amânarea reformelor a făcut ca România să aibă un ritm anual de creștere de numai 1% pe an, ceea ce o plasează la coada clasamentului.
„Suntem sub toate țările emergente, dar chiar și sub țările dezvoltate. Adică țările dezvoltate au crescut mai rapid decât noi din ’90 până astăzi. Modul nostru de abordare, cu întârzierea reformelor și menținerea importanței statului, ne-a dat acest ritm mic de creștere (…) Cifrele arată că România, prin modul de a amâna reformele, nu poate duce decât acest ritm redus de creștere economică”, a continuat Câțu.
Potrivit analistului, care și-a menționat explicit orientarea liberală, un alt punct de suport al creșterii economice ar fi privatizarea, condiție de reformă regăsită în toate acordurile cu FMI și care în ultima perioadă s-a transformat în listare la bursă, „dar asta nu înseamnă privatizare”.
Deși aparent au un impact bugetar similar, Câțu crede că că există diferențe semnificative între propunerile de reducere a fiscalității avansate de principalele formațiuni, USL și ARD.
„Pe de o parte avem o scădere medie prin cote progresive mai mici, iar pe de altă parte avem reducerea cotei unice. Când ai impozite diferențiate se încurajează evaziunea. De aceea, nici FMI nu dorește TVA redus la alimente (…) Când ai cotă diferențiată pe venit, toate salariile vor migra spre cota mică de impozitare. De asemenea, se descurajează munca și apetitul pentru salarii mai mari”, a completat analistul economic.
El vede un pericol și din publicitatea excesivă a reducerilor de taxe după o perioadă de criză, care duce la un comportament de amânare a consumului imediat și în corelație cu sumele disponibile, în speranța unui supliment de venit anticipat pe baza promisiunilor electorale.
„Se vede un risc când anunțăm reducere de impozite? Economia se va opri? Agenții economici întotdeauna vor încerca să optimizeze și ar putea chiar să amâne investiții ca să vadă lucrurile concretizate”, a comentat Câțu.
Analistul a criticat și faptul că în România există încă foarte multe sectoare în care statul protejează jucătorii, ceea ce face inutilă întrebarea „De ce nu scad prețurile?”
„Pentru că nu promovăm competiția pe acele sectoare, chiar dacă am privatizat niște societăți, nu lăsăm alți actori să intre pe acea piață și să ofere servicii similare”, a adăugat Câțu.
El a mai observat că în mai toate programele politice se stipulează că statul va încerca să ofere programe de finanțare a IMM, alături de alte măsuri ce țin de bani publici.
„Avem un sector bancar cu 41 de bănci, dar acesta nu vrea să finanțeze IMM-urile. Trebuie să ne întrebăm unde este problema. Ori sectorul bancar nu are analiză competentă, ori s-ar putea să nu avem IMM-uri bancarizabile. Ce interes are statul să vină să crediteze IMM-urile? Cheltuim bine banii, intervine întrebarea”, a continuat Câțu
În pofida discursului populist din campania electorală, analistul s-a arătat mirat că nu vede susținere pentru legea falimentul personal și autoritățile chiar acceptă ca acest act normativ să fie blocat prin acordul cu FMI, în condițiile în care această aceeași instituție internațională a cerut Ungariei în mod imperativ să introducă o astfel de prevedere în legislație
„În România este o discuție acunsă. Este o discriminare. Firmele pot da faliment și se pot proteja de creditori, statul român poate s-o facă, dar individul nu poate să se protejeze”, a conchis Câțu.
