Confederația „Cartel Alfa” cere demisia de onoare a premierului Emil Boc în urma deciziei Curții Constituționale privind neconstituționalitatea asumării răspunderii Guvernului pe Legea Educației, sindicaliștii precizând că nu este prima oară când Executivul nu respectă prevederile constituționale.
Confederația „Cartel Alfa” consideră că premierul Emil Boc ar trebui să-și dea în acest moment demisia de onoare, deoarece nu este prima oară când Guvernul Boc încearcă să nu respecte prevederile constituționale, eludând rolul statului de drept, făcând referire la cazul deciziilor referitoare la politizarea funcțiilor de conducere din instituțiile deconcentrate, se arată într-un comunicat de miercuri al sindicaliștilor.
„Demisia de onoare a premierului Emil Boc ar fi primul semnal că democrația în România începe să-și revină la justa ei valoare, iar societatea românească ar avea toate șansele de reîntoarcere la normalitate”, precizează conducerea „Cartel Alfa” în comunicat.
Confederația „Cartel Alfa” salută decizia Curții Constituționale care a decis, cu majoritate de voturi, că asumarea răspunderii pe Legea Educației este neconstituțională, judecătorii constatând că există un conflict juridic între Parlament și Guvern deoarece Executivul și-a asumat răspunderea pe o lege care era deja în dezbatere parlamentară. Drept urmare, Legea Educației, adoptată de Camera Deputaților își continuă traseul la Senat.
Curtea Constituțională s-a pronunțat astfel împotriva Guvernului care a încercat să impună un conținut al Legii Educației încălcând legile în vigoare și forțând nota în ciuda faptului că era vorba despre o lege extrem de importantă pentru viitorul țării, subliniază „Cartel Alfa”.
Curtea Constituțională a constatat, miercuri, că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, ca urmare a retragerii Legii educației din Senat, de către Executiv.
Președintele Senatului, Mircea Geoană, a înaintat Curții Constituționale (CC) o sesizare referitoare la Legea educației, reclamând un conflict juridic de natură constituțională cu Guvernul.
Geoană afirma că acest conflict a fost inițiat în momentul în care Guvernul a decis să retragă din Senat proiectul Legii educației și să își angajeze răspunderea în Parlament pentru adoptarea acesteia. „Guvernul Boc, într-o incarnațiune anterioară a sa, a făcut un lucru similar în 2009, și după un an de zile încearcă același lucru”, adăuga el, precizând că angajarea răspunderii pe Legea educației a mai fost respinsă de CC anul trecut, cu motivația că angajarea răspunderii Guvernului nu poate fi folosită decât în cazuri excepționale.
Între timp, în 28 octombrie, Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe Legea educației.
Anterior, în 18 noiembrie 2009, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea educației asumată de Guvern în 15 septembrie 2008.
În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a arătat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum și în orice condiții, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepție.
De asemenea, judecătorii constituționali arătau atunci că dreptul Guvernului de a stabili conținutul și structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie să se supună unor condiții impuse ori desprinse din realitate pentru programul său de guvernare, ignorarea echivalând cu subminarea raporturilor între puteri.
Curtea Constituțională admitea, astfel, o sesizare a parlamentarilor liberali care au reclamat mai multe prevederi ca fiind neconforme cu legea fundamentală, printre care și aceea legată de faptul că profesorii care dețin funcția de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic.
Ulterior, în primavara anului 2010, Guvernul a înaintat Parlamentului un nou proiect al Legii educației.
