Agenția Națională Antidrog (ANA) a lansat, marți, cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, o campanie pentru sensibilizarea opiniei publice, privind adoptarea și implementarea unor masuri legislative pentru interzicerea totală a formelor de publicitate și promovare a produselor din tutun.
„În acest an ne vom alinia la politica europeană în acest domeniu, care pune un accent deosebit pe prevenire, mai ales în rândul tinerilor”, a precizat președintele ANA, Pavel Abraham.
În acest an, ANA marchează Ziua Mondială fără Tutun printr-o campanie națională de sensibilizare în legătură cu importanța adoptării și implementării unor măsuri legislative pentru interzicerea totală a tuturor formelor de publicitate și promovare a produselor din tutun.
În fiecare an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) marchează, în 31 mai, Ziua Mondială fără Tutun, pentru a sensibiliza opinia publică în legătură cu efectele negative ale fumatului în plan social, al sănătății individuale sau publice, dar și din punct de vedere al măsurile legislative privind controlul tutunului.
Sloganul propus pentru acest an de OMS este „Tinerețe fără tutun”, acesta reprezentând un apel la acțiune adresat societății civile și celor cu putere decizională, în scopul interzicerii totale a publicității produselor din tutun. Apelul este adresat și organizațiilor neguvernamentale, pentru implementarea unor campanii de lobby și advocacy de interzicere a promovării și sponsorizării produselor din tutun.
Potrivit lui Abraham, cele mai multe persoane încep să fumeze înaintea vârstei de 18 ani și aproape 25 la sută dintre ei au început să consume tutun înaintea vârstei de zece ani. Cu cât vârsta debutului în consumul de tutun este mai redusă, cu atât fumatul ocazional riscă să se transforme într-unul regulat și, apoi, în abuz și dependență.
„Anchetele și studiile arată că expunerea la publicitatea directă și indirectă pentru promovarea produselor din tutun crește probabilitatea ca tinerii să experimenteze aceste produse și, implicit, riscul de uz, abuz și dependență”, a explicat președintele ANA.
Eurobarometrul special al Comisiei Europene privind atitudinea cetățenilor UE cu privire la consumul de tutun arată că, în 2007, 32 la sută dintre europeni sunt fumători, cea mai ridicată prevalență fiind în Grecia (42 de procente), Letonia și Bulgaria (36 la sută). La polul opus se află Portugalia (64 la sută dintre cei intervievați declarând că nu au fumat niciodată), Slovacia (59 la sută) și Malta (57 la sută).
În România, 31 la sută dintre respondenți au declarat că sunt fumători (aproximativ 6,5 milioane persoane), în timp ce 57 la sută susțin că nu au fumat niciodată, a precizat Abraham.
Consumul de tutun este a doua cauză a morbidității și mortalității în lume și în Europa, conform Organizației Mondiale a Sănătății și eurobarometrului. Fumatul este responsabil pentru 75 la sută dintre infarctele la fumătorii cu vârsta sub 50 ani și pentru 30 la sută dintre decesele cauzate de diferitele forme de cancer.
În România, se înregistrează anual aproximativ 33.000 de decese ca urmare a consumului de tutun.
Doctorul Gabriel Tatu-Chițoiu, prezent la eveniment, a declarat că fumătorii riscă de 20 de ori mai mult un deces precoce și de cinci ori mai mult o moarte subită.
Aproximativ 88 la sută dintre europeni doresc ca fumatul să fie interzis în locurile publice acoperite, birouri și alte locuri de muncă, 77 la sută sunt în favoarea interzicerii fumatului și în restaurante, iar 62 la sută se declară pentru interzicerea fumatului și în cafenele sau baruri.
Țările cele mai deschise în promovarea acestor măsuri sunt Finlanda și Suedia (95 la sută dintre respondenți susțin aceste politici), iar cele mai puțin deschise sunt Austria și România (80 la sută).
În ceea ce privește prevalența de-a lungul vieții pentru grupa de vârstă 15-64 ani, rezultatele anchetei din 2007, comparativ cu cele obținute în ancheta din 2004, indică o reducere a proporției celor care au declarat că au fumat o țigară sau alt tip de tutun cel puțin o dată de-a lungul vieții, chiar dacă a fost vorba de unul, două fumuri.
Abraham a precizat că bărbații au avut această experiență într-o proporție mai mare decât femeile (67,5 la sută față de 43,5 la sută), tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani, mai mult decât persoanele cu vârsta cuprinsă între 55-64 de ani (53 la sută față de 43,0 la sută), cei cu studii superioare mai mult decât cei cu studii primare (63 la sută față de 38,5 la sută), cei din marile orașe mai mult decît cei din mediul rural (59,3 la sută față de 50,9 la sută), iar cei domiciliați în București mai mult decât cei din zonele istorico-administrative ale țării (60,4 la sută față de 45,5 la sută din Oltenia, de exemplu).
În ceea ce privește vârsta medie de debut, în 2004 media intervalului de debut pentru consumul produselor din tutun la persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani se situa aproximativ între 16,5 și 17,8 ani. În 2007, vârsta medie pe total eșantion fumători pentru primul contact cu țigara este de 18 ani și nu există diferențe în funcție de mediul de rezidență pentru acest indicator.
În anul 2007, 15 consumatori au raportat tutunul ca drog principal în vederea admiterii la tratament, dintre care nouă de sex feminin și șase de sex feminin. Din totalul acestora, șapte aveau vârsta mai mică de 18 ani.
