Premierul Emil Boc i-a asigurat pe magistrați, din Parlament, că nu vor suferi reduceri ale salariilor brute actuale prin legea de salarizare, explicând însă că judecătorii și procurorii nu vor putea beneficia, până în 2015, de aceleași majorări salariale precum profesorii, medicii și funcționarii.
„Vreau să mă uit în ochii fiecărui magistrat și să spun că nimeni nu va suferi reduceri ale salariului brut. Ideea că magistrații sunt puși la colț este falsă”, a spus Boc, în plenul Parlamentului.
El i-a asigurat totodată pe magistrați că vor fi tratați conform locului ocupat în stat și „cu respectul cuvenit”, din punct de vedere salarial.
Premierul a arătat însă în același timp că magistrații, aflați deja „în vârful piramidei salariale”, nu vor putea beneficia, în intervalul 2010-2015, de aceleași majorări salariale precum cele prevăzute pentru profesori, medici și funcționari publici.
Guvernul a introdus în proiectul legii salarizării unitare un text care stabilește în mod distinct faptul că drepturile salariale ale personalului din justiție sunt stabilite ținându-se seama de „echilibrul puterilor în stat”, alături de celelalte criterii stabilite anterior.
Astfel, textul final al legii stabilește că „salarizarea și celelalte drepturi salariale ale personalului se stabilesc ținându-se seama de echilibrul puterilor în stat, locul și rolul justiției în statul de drept, de importanța socială a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecărei categorii la buna funcționare a sistemului judiciar, de răspunderea, complexitatea, riscurile fiecărei funcții, de obligația de păstrare a confidențialității, de pregătirea profesională, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal, precum și de exigențele impuse de documentele internaționale privind funcționarea eficientă a sistemului judiciar și statutul magistraților”.
Sintagma „echilibrul puterilor în stat” este practic singura modificare operată de Guvern în acest articol față de textul inițial.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieș, a anunțat, în ședința de joi a CSM, că instituția este solidară cu protestele magistraților ă, precizând că acțiune alor este legală, justificată și temeinică.
În timpul discuțiilor de la CSM au participat în sală și 20 de magistrați, care au ridicat o serie de probleme, majoritatea vizând grila de salarizare.
Procurorul Lidiu Dăscălescu, membru al CSM, le-a explicat că grila este făcută de asemenea manieră încât coeficienții sunt pentru judecătorii 8,4, tribunale 9,4, curți de apel, 10,4, iar pentru Înalta Curte de Casație și Justiție – 11,4, însă apar ca fiind de la 6,4, ierarhic, până la 9,4, pentru a nu depăși limita impusă de Executiv.
De luni, justiția a intrat în a treia săptămână de proteste.
Guvernul își angajează răspunderea, marți, asupra proiectelor de lege privind educația națională, salarizarea unitară a personalului bugetar și reorganizarea unor autorități și instituții publice, în trei ședințe comune succesive ale celor două Camere ale Parlamentului.
Executivul a acceptat puțin peste 120 de amendamente la cele trei proiecte de legi, reprezentând mai puțin de 5% din totalul celor aproximativ 2.680 de propuneri formulate de către parlamentari pentru aceste acte normative.
Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului113.
Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului 2, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Executiv, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatoriu pentru Guvern.
Mai multe federații din educație, sănătate, administrație publică și poliție, reunite în Alianța bugetarilor, pichetează sediul Parlamentului, nemulțumite de prevederile legii salarizării unitare. Sindicaliștii cer ca Guvernul să renunțe la angajarea răspunderii pe legea unică a salarizării și renegocierea actului normativ, precum și stoparea disponibilizărilor din sectorul bugetar și neacceptarea concediului de zece zile fără plată.
