Guvernul a decis să reorganizeze agențiile după ce a constatat că numărul de angajați a crescut nejustificat, iar veniturile proprii sunt utilizate pentru iahturi, sedii și acordări de prime, economiile rezultate din restructurare fiind estimate la 220 milioane lei anual, a afirmat premierul Boc
El a arătat, în plenul Parlamentului, că agențiile guvernamentale au devenit, de-a lungul ultimilor ani, un „sistem de rentă” pentru clientela politică și și-au pierdut pe parcursul anilor rațiunea de a exista.
Conform datelor prezentate de premier, numărul angajaților din administrația centrală a crescut de la 159.000 persoane, în 2004, la 218.000 salariați, în 2008, într-o structură în care numărul experților este de 40-60% din totalul personalului, restul de angajați reprezentând suportul tehnico-administrativ.
Șeful Guvernului a mai reclamat faptul că nu există un mecanism de control al taxelor și tarifelor percepute de către autoritățile și agențiile guvernamentale, iar banii colectați din această sursă, reprezentând veniturile proprii ale acestor instituții, au fost utilizați pentru achiziționări de sedii și mobilier, precum și pentru acordarea de prime și sporuri care „depășesc cu mult limita bunului simț”.
El a arătat că este necesar să fie oprit această risipă, prin proiectul de lege pentru reorganizarea agențiilor, promovat de Guvern prin angajarea răspunderii.
„Adio iahturi, adio mașini de lux. Este necesar să punem capăt acestui dezmăț pe bani publici”, a spus Boc.
Guvernul a schimbat regimul de finanțare al mai multor structuri, precum Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Inspectoratul de Construcții, Agenția de Investiții, Registrul Comerțului, obligându-le să cedeze bugetului de stat banii din taxe, păstrați în prezent de aceste instituții, au declarat, luni, agenției MEDIAFAX, surse oficiale.
Modificarea regimului de finanțare a fost decisă în ședința de duminică a Guvernului, la dezbaterea proiectului de lege privind reorganizarea agențiilor guvernamentale.
„A fost schimbat regimul de finanțare pentru mai multe agenții care erau finanțate integral sau parțial din venituri proprii. Acum își modifică regimul de finanțare, în sensul că, deși colectează taxe și venituri pentru diferite activități și servicii, banii vor fi vărsați la bugetul statului, urmând să fie efectuate cheltuieli din buget numai după aprobarea ordonatorilor de credite”, au arătat sursele citate.
Pe lista agențiilor pentru care Guvernul a schimbat regimul de finanțare au fost incluse, printre altele, Agenția de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială, Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională de Reglementare în Energie (ANRE), Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Comisia Națională de Prognoză (CNP), Centrul Național de Calificare si Instruire Feroviară CENAFER, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Centrul Național de Management Programe, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Agenția Română de Investiții Străine (ARIS), Agenția Nucleară, Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), Autoritatea Naționala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, Institutul Național de Administrație (INA), Inspecția Muncii, Agenția Naționala a Medicamentului, Agenția Domeniilor Statului.
Premierul Emil Boc a afirmat, în luna august, că agențiile „stau călare” pe aproximativ un miliard de euro, bugete gestionate după dorință, și că prin legea pe care Guvernul își va asuma răspunderea, veniturile obținute de autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii, reorganizate ca instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, vor fi vărsate la bugetul de stat.
Conform unui document guvernamental obținut de MEDIAFAX, totalul disponibilităților instituțiilor publice subordonate central, finanțate din venituri proprii, aflate în conturi deschise la trezoreria statului la 31 iulie 2009, se ridică la 3,2 miliarde lei (circa 780 milioane euro).
Totalul disponibil este de 2,1 miliarde lei, din care 1,5 miliarde lei reprezintă disponibil al instituțiilor publice ale administrației publice centrale finanțate integral din venituri proprii, 431,3 milioane lei disponibil din activitatea sanitară (având ca titulari de cont spitale și centre medicale județene și ale municipiului București) și 163,4 milioane lei venituri proprii ale instituțiilor de învățământ superior la trezoreria statului.
Depozitele constituite la trezoreria statului de aceste instituții publice însumează 1,1 miliarde lei, din care aproximativ un miliard de lei rezultate din disponibilitățile instituțiilor publice ale administrației publice centrale finanțate integral din venituri proprii și 153,7 milioane lei din disponibilitățile instituțiilor de învățământ superior.
Guvernul își angajează răspunderea, marți, asupra proiectelor de lege privind educația națională, salarizarea unitară a personalului bugetar și reorganizarea unor autorități și instituții publice, în trei ședințe comune succesive ale celor două Camere ale Parlamentului.
Executivul a acceptat puțin peste 120 de amendamente la cele trei proiecte de legi, reprezentând mai puțin de 5% din totalul celor aproximativ 2.680 de propuneri formulate de către parlamentari pentru aceste acte normative.
Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului113.
Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului 2, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Executiv, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatoriu pentru Guvern.
Mai multe federații din educație, sănătate, administrație publică și poliție, reunite în Alianța bugetarilor, pichetează sediul Parlamentului, nemulțumite de prevederile legii salarizării unitare. Sindicaliștii cer ca Guvernul să renunțe la angajarea răspunderii pe legea unică a salarizării și renegocierea actului normativ, precum și stoparea disponibilizărilor din sectorul bugetar și neacceptarea concediului de zece zile fără plată.
