Premierul Emil Boc a afirmat, duminică, că va discuta în Guvern posibilitatea majorării deficitului bugetar, prin suplimentarea cheltuielilor destinate proiectelor de infrastructură, pentru finanțarea lucrărilor pe perioada verii, cât timpul permite continuarea lucrărilor la diverse obiective.
El a spus că România trebuie să dea dovadă de curaj în abordarea, cu Comisia Europeană și FMI, a acestei posibilități de majorare a deficitului.
„Trebuie să avem mai mult curaj în abordarea deficitului pe infrastructură. Orice leu cheltuit în infrastructură se întoarce cu beneficii înzecite. Deficitul care merge pe infrastructură este unul care se întoarce cu beneficii pentru România. Cred că trebuie să avem curajul să discutăm și cu Comisia Europeană și cu FMI că deficitul bugetar pe infrastructură nu este unul care să agraveze situația economică a țării. Deficitul care merge pe cheltuieli, cu prime, bonusuri și plasme, acela nu produce eficiență pentru economie, dar deficitul care merge pe infrastructură se întoarce cu beneficii pentru România și pentru asigurarea de locuri de muncă în perioada de criză”, a spus Boc, aflat la șantierul Autostrăzii Transilvania din comuna clujeană Gilău.
Premierul a spus că va avea discuții la nivelul Guvernului și că va cere și Ministerului Finanțelor o abordare mult mai pragmatică a ceea ce înseamnă relația cu autoritățile europene și FMI pentru a le explica faptul că, în ceea ce privește infrastructura și lucrările de modernizare a țării, este nevoie de o flexibilitate mai mare.
„Rămânem fermi că nu luăm bani de la infrastructură și îi ducem la mobilier, bonusuri și plasme. Dacă nu punem osul când este momentul, în lunile de vară, și să nu putem atunci utiliza banii pe infrastructură e o crimă. Banii aceia trebuie aduși în iulie, august și septembrie și vom merge pe această opțiune”, a spus premierul.
Întrebat de jurnaliști la cât s-ar putea majora deficitul, Boc a spus că se va face o analiză în acest sens în Guvern.
„Nu vreau să avansez cifre la televizor, înainte de a discuta cu partenerii, Comisia Europeană și FMI. Cred că trebuie un lucru curajos și dată finanțarea pentru lucrările de investiții”, a spus Boc.
El a precizat că deocamdată România se află în deficitul aprobat de legea bugetului de stat și s-a încadrat, pe primele șase luni, în deficitul negociat cu CE și FMI.
Premierul a spus că „simte” că România poate avea o capacitate mai mare de a utiliza resursele financiare pe infrastructură.
„De aceea, pe componenta infrastructură trebuie să ne gândim să mărim deficitul și vom discuta acest lucru cu CE și FMI. Mai ales în perioade de criză, trebuie să avem o mai mare flexibilitate și deschidere”, a încheiat Boc.
Surse care vor discuta cu oficialii FMI la prima evaluare a acordului stand-by au declarat pentru MEDIAFAX că România va cere FMI creșterea țintei de deficit bugetar de la 4,6% din PIB, nivel stabilit în acordul stand-by, cel mai probabil la 5,5% din PIB, în condițiile în care estimări recente ale Finanțelor indică o rată de nerealizare a veniturilor bugetare de aproape 2% din PIB.
Premierul vizitează, duminică, șantierul Autostrăzii Transilvania din județul Cluj.
Proiectul de construcție a autostrăzii Transilvania, pe traseul Brașov – Borș, a început în 2004, în baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde euro acordat Bechtel. Lucrările au fost întrerupte la jumătatea anului 2005, când autoritățile au început reanalizarea contractelor încheiate de guvernarea precedentă. Ca urmare a sistării lucrărilor, termenul de finalizare a autostrăzii, stabilit inițial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an.
Potrivit unui protocol încheiat în februarie între Ministerul Transporturilor și Bechtel, compania americană s-a angajat să finalizeze în acest an 42 de kilometri din tronsonul Câmpia Turzii – Gilău și viaductul de pe tronsonul Suplacu de Barcău – Borș.
La jumătatea lunii mai, premierul Emil Boc a dat asigurări că tronsonul Câmpia Turzii – Gilău va fi finalizat până la sfârșitul anului. El a afirmat că în acest an au fost alocate 119 milioane de euro pentru autostrada Transilvania și că pentru finalizarea tronsonului respectiv există bani prevăzuți în bugetul de stat.
Ministerul Transporturilor va plăti în acest an companiei Bechtel 420 de milioane de euro, în baza protocolului încheiat între cele două părți.
