Premierul Emil Boc a declarat, marți, că, în opinia sa, senatorul UDMR Gyorgy Frunda nu este cel care a „întors” Legea ANI la Senat, întrucât acesta este unul singur, el apreciind, însă, că lecția pe care a dat-o Comisia Europeană României privind Legea ANI este valabilă și pentru senatori.
Boc și-a exprimat speranța ca Legea ANI, după ce va fi adoptată de Cameră în variantă veche, să nu mai fie amendată de Senat, așa cum s-a întâmplat anterior și a apreciat că senatorii, ca toți parlamentarii, au învățat din experința ultimului Raport de țară pe Justiție.
Boc a fost prezent, marți, la ședința Comisiei Juridice a Camerei, reunită pentru a pune de acord Legea ANI cu decizia CCR și a stabili forma actului normativ care se va dezbate în cadrul sesiunii extraordinare a acestui for legislativ. Boc a precizat că Guvernul susține forma Legii ANI adoptată de Cameră.
Întrebat ce garanții are că Legea ANI nu va fi amendată din nou la Senat, așa cum s-a întâmplat anterior, Boc a spus: „Eu sper că fiecare politician din România a învățat din ultima experiență a Raportului de țară. Aici nu e vorba de interes personal, ci de interesul țării. Cei care nu au înțeles acest lucru nu mai au ce căuta în Parlamentul României, pentru că în Parlament servești inetresul național. Cine are de ascuns în materie de avere, locul lui nu e în Parlamentul României”, a spus Boc.
Întrebat dacă a discutat cu colegii de coaliție, respectiv cu UDMR, în condițiile în care senatorul Gyorgy Frunda ar fi „întors” Legea ANI în Camera superioară a Parlamentului, Boc a explicat că Frunda este un singur senator și că nu crede că el a făcut acest lucru de unul singur.
„Nu cred. El este un senator și cred că lecția pe care ne-a dat-o Comisia Europeană este valabilă și pentru senatori și pentru cei care doresc transparența declarării averilor este un moment al adevărului”, a spus Boc.
Boc a răspus, totodată, și reproșurilor liberalilor, exprimate de deputatul Tudor Chiuariu, în cadrul ședinței Comisiei juridice, pentru a pune de acord Legea ANI cu decizia Curții Constituționale, referitoare la faptul că toată Legea ANI ar fi neconstituțională.
„Există precedentul cu Legea funcționarilor publici, care s-a întors în Parlament și a fost modificată și pusă în acord cu decizia Curții. Și în acest caz, procedural, legea se întoarce la Parlament, pentru a fi pusă în acord cu decizia Curții. Procedural, în acest moment, ca să nu se piardă timpul – cei de la liberali doresc să se amâne, să se tergiverseze, să se blocheze funcționarea ANI – este ca, pe baza deciziei Curții, se reexaminează, intră la Senat și se adoptă în formă finală”, a spus Boc.
Premierul a susținut, marți, în cadrul ședinței Comisiei juridice a Camerei, că Legea ANI se află într-un moment procedural al adoptării, în urma deciziei CC, proiectul urmând a fi reexaminat de Parlament, respectiv de Cameră, apoi de Senat.
„În consecință, Camera este prima care trebuie să pună în acord textul legii cu decizia Curții. În al doilea rând, Curtea critică forma adoptată de Senat, nu cea adoptată de Cameră. Punctul de vedere al Guvernului este că forma adoptată de Cameră, la propunerea Guvernului, răspunde exigențelor Guvernului, Uniunii Europene și românilor. Ce a votat Senatul nu corepunde cu exigențele Uniunii Europene”, a spus Boc.
Premierul Emil Boc a declarat, marți, în ședința Comisiei juridice a Camerei, că Guvernul susține forma actului normativ adoptat de către Camera Deputaților și a solicitat deputaților reintroducerea în lege a prevederilor respinse de Senat.
Curtea Constituțională a decis, în 19 iulie, că este neconstituțională legea adoptată de Parlament privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.
Noua Lege ANI compromite grav eficacitatea procesului de verificare, de sancționare și de confiscare a bunurilor nejustificate și nu este conformă cu angajamentele asumate de România la momentul aderării, se arată în raportul CE din 20 iulie.
Executivul UE a „invitat” România să ia o serie de măsuri imediate în lupta împotriva corupției, menționând explicit corectarea Legii ANI, monitorizarea sancțiunilor aplicate în cazurile de corupție la nivel înalt și instaurarea transparenței depline în domeniul achizițiilor publice.
