Averile candidaților la primării, consilii județene și locale, verificate de ANI

Inspectorii de integritate au demarat verificările declarațiilor de avere și de interese ale candidaților la primării, consilii județene și locale la alegerile din 1 iunie, Agenția Națională de Integritate (ANI) înregistrând în acest sens peste 60.000 de documente.
Potrivit Legii 144/2007 privind organizarea și funcționarea ANI, cei care candidează pentru un loc în consilii județene, locale sau pentru posturi de primar sunt obligați să-și declare averile și interesele.
60.000 de declarații de avere.
Surse oficiale susțin că, până ieri, fuseseră înregistrate la ANI peste 60.000 de documente, fiecare declarație de avere conținând șapte pagini, iar cea de interese câte cinci pagini, în condițiile în care sunt doar 16 inspectori de integritate.
Până la sfârșitul lunii mai se vor încheia și afișa rezultatele examenului pentru ocuparea altor aproximativ 20 de posturi de inspectori.
Potrivit surselor citate, nu toți candidații la alegerile pentru 1 iunie și-au transmis declarațiile de avere și de interese.
Deși obligativitatea declarării averilor există încă din anii ’90, mecanismele de control al averilor dobândite pe timpul mandatului au apărut mult mai târziu și au fost concepute astfel încât au fost greu de aplicat. În același timp, controlul conflictelor de interese era fragmentat și lacunar, nefiind exercitat în mod sistematic.
Monitorizare permanentă.
Înființarea Agenției a avut ca scop înlăturarea acestor deficiențe, ANI fiind un organism care va monitoriza permanent declarațiile de avere/interese, conflictele de interese și regimul incompatibilităților. Spre deosebire de mecanismele anterioare, ANI va acționa în mod pro-activ pentru detectarea și sancționarea celor ce nu respectă legea, existând posibilitatea ca sesizările să se facă și din oficiu.
În cazul averilor nejustificate, legea stipula că, dacă inspectorii de integritate constată că există o „diferență vădită” între averea dobândită și veniturile câștigate, ei se vor adresa instanței solicitând confiscarea părții dobândite în mod nejustificat (art. 4 alin. 2 lit. a).
Neconstituționalitate.
Marți, Curtea Constituțională și-a motivat decizia prin care a declarat neconstituțională Legea pentru modificarea Legii 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și decontrol și a funcționarilor publici, care afectează activitatea ANI.
În legătură cu motivul de neconstituționalitate invocat, referitor la încălcarea art.44 alin.(8) din Constituție, Curtea reține că prezumția dobândirii licitea averii constituie una dintre garanțiile constituționale ale dreptului de proprietate.
„Această prezumție se întemeiază și pe principiul general potrivit căruia orice act sau fapt juridic este licit până la dovada contrarie, impunând, în ceea ce privește averea unei persoane, ca dobândirea ilicită a acesteia să fie dovedită. Așa fiind, prezumția instituită prin textul constituțional de referință nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii. Prin dispozițiile de lege criticate se urmărește însă răsturnarea sarcinii probei privind caracterul licit al averii, prevăzându-se că averea a cărei dobândire nu poate fi justificată se confiscă. Pe cale de consecință, rezultă că averea unei persoane este prezumată ca fiind dobândită ilicit, până la dovada contrarie făcută chiar de titularul ei”, explică Curtea Constituțională.