Controalele sanitar veterinare specifice perioadei premergătoare Sărbătorilor Pascale au început, în urma unei dispoziții a Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), la acțiune participând toți medicii veterinari din cadrul DSVSA județene.
Controalele urmăresc respectarea condițiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor din toate târgurile de animale, piețele agro-alimentare, unitățile de tăiere, procesare, depozitare, valorificare și de alimentație publică și sancționarea drastică a oricărei încalcări a prevederilor legale, potrivit unui comunicat transmis, marți, de ANSVSA.
Totodată, la nivelul fiecărei DSVSA, la circumscripțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor și la circumscripțiile sanitare veterinare zonale, în perioada 12 – 23 aprilie va fi asigurată permanența, inclusiv în zilele de sâmbată și duminică, și vor fi afișate programul de lucru, persoana responsabilă și numărul de telefon la care se pot face sesizări.
Potrivit ANSVSA, sunt în desfășurare acțiuni de control la unitățile care procesează, depozitează, transportă și comercializează produse alimentare de origine animală animală și non-animală. Sunt vizate și unități de fabricare a produselor de morărit și panificație, a produselor de patiserie, depozite cu legume, fructe, semințe și conserve, unități de fabricare a băuturilor alcoolice și răcoritoare, precum și unități de tip hipermarket, supermarket și alte unități care comercializează produse alimentare specifice perioadei postului.
De asemenea, în perioada 12 – 23 aprilie, autoritățile locale care vor să organizeze, în localitățile pe care le administrează, centre pentru sacrificarea mieilor, pot solicita un aviz din partea Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene.
ANSVSA precizează că spațiile avizate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie separate fizic de cumpărători, pentru a nu le produce acestora disconfort, să poată caza animalele și să aibă posibilități de adăpare și furajare a acestora, să fie dotate cu sistem de alimentare cu apă potabilă și apă caldă și să aibă facilități de colectare și stocare în vederea dirijării la unități de ecarisare a sângelui și subproduselor necomestibile rezultate din sacrificarea animalelor.
„Dirijarea subproduselor la unitățile de ecarisare intră în responsabilitatea primăriei sau administratorului locului de sacrificare, pentru care va prezenta medicului veterinar oficial confirmarea din partea unității de transformare. Carnea provenită din sacrificările efectuate în locurile special amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor va fi comercializată direct consumatorului final, imediat dupa sacrificare, examinare și marcare. Este interzisă organizarea de locuri speciale pentru sacrificarea mieilor sau iezilor în zonele în care au fost impuse restricții pe motive de sănătate a animalelor”, se mai arată în comunicat.
ANSVSA a mai stabilit că toți mieii și iezii care pleacă spre aceste puncte de tăiere, trebuie să fie identificați cel puțin prin aplicarea unei crotalii simple, imprimată cu un cod unic individual iar starea de sănătate a mieilor și faptul că provin din exploatații unde nu evoluează boli infectocontagioase, trebuie certificată de către medicul veterinar.
„Animalele identificate, însoțite de certificatul de sănătate și formularul/documentul de mișcare emise de către medicul veterinar sau de către deținătorul animalelor, se transportă spre locul de sacrificare numai cu mijloace autorizate sau înregistrate sanitar veterinar”, precizează sursa citată.
Carnea și organele de miel sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoțite de un certificat de sănătate publică veterinară și poartă marca de sănătate.
Carnea de miel sau ied – care provine din unități autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare va fi marcată cu o marcă de sănătate de formă ovală cu dimensiunile de 6,5/4,5 cm, având inscripționate în partea superioară „ROMÂNIA” cu majuscule sau codul ISO al țării „RO”, în centru numărul de autorizare acordat de ANSVSA, iar în partea inferioară abrevierea: CE cu majuscule .
Carnea de miel sau ied – care provine din unități aprobate pentru perioadă de tranziție și din locuri special amenajate temporar, este ștampilată cu o ștampilă de formă rotundă, având diametrul de 3,5 cm, în partea superioară: „ROMÂNIA”, cu majuscule, în centru indicativul județului, urmat fără întrerupere de numărul de autorizare al unității iar în partea inferioară: „CONTROLAT SANITAR-VETERINAR”, cu majuscule.
Transportul ouălor se va face numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar, produsul trebuind să fie marcat cu un număr distinctiv, cod identic cu cel al exploatației. Ouăle de proveniență românească sunt marcate și cu data valabilității minime care trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat. Pentru ouăle provenite din alte țări, codul se compune din cifra care definește metoda de creștere (0,1, 2 sau 3), codul de țară și un număr de identificare definit de țara respectivă, prin care se identifică unitatea de producție.
Ouăle valorificate de către producătorii particulari vor fi examinate ovoscopic de către personalul veterinar din cadrul circumscripțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, fiind interzise pentru comercializare ouăle cu coaja crăpată sau lovită.
ANSVSA precizează că laptele crud destinat vânzării directe sau prelucrării în brânzeturi trebuie să provină numai de la animale sănătoase, care nu suferă de boli ce pot fi transmise la om, prin intermediul laptelui.
Produsele din lapte pot fi valorificate de către crescătorii de animale, în spații înregistrate sanitar veterinar în condițiile în care producătorul deține documentul de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directã sau vânzare cu amănuntul și certificatul de producător, fișa de sănătate a animalelor vizată de medicul veterinar, carnetul de sănătate cu viza medicului uman.
Producătorul este obligat să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs și data obținerii produsului, înscrise pe o etichetă atașată pe ambalaj.
Expunerea produselor trebuie să se facă în vitrine, în recipiente confecționate din materiale necorodabile, ușor de curățat și igienizat iar comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosință (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar).
„Alte produse alimentare tradiționale: cozonaci, prăjituri, produse de panificație, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spații amenajate și înregistrate sau autorizate, sub controlul personalului de specialitate. Este interzisă comercializarea produselor și a alimentelor de origine animală în spații improvizate, nesupuse controlului sanitar veterinar sau în sistem de vânzare stradal, în care nu este asigurată o temperatură și o stare de igienă corespunzătoare”, se mai arată în comunicat.
