Ion Țiriac a fost recrutat, în 1963, de fosta Securitate „pentru încadrarea informativă a unor sportivi și delegați străini ce vin în România pe linia sportivă și care sunt suspecți”, însă a fost abanonat de rețea, după trei ani, deoarece era de rea-credință și furniza date fără importanță.
Ion Țriac a fost, totodată, urmărit de fosta Securitate, pentru „a i se cunoaște natura relațiilor”, potrivit CNSAS.
Fostul președinte al Comitetului Olimpic Român, Ion Țiriac, a fost verificat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) la solicitarea Mirelei Mitrică, înaintată la data de 11 august 2009.
«În baza Notei de Constatare nr. S/DI/I/3191 din data de 19 octombrie 2009, întocmită de către Direcția de Specialitate, din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în care se regăsesc următoarele elemente: Ion Țiriac este titular al dosarului find rețea nr. R 238360 (cotă CNSAS). Domnia sa a fost recrutat la data de 11.07.1963 pentru încadrarea informativă a unor „sportivi și delegați străini ce vin în RPR pe linia sportivă și care sunt suspecți”. A semnat un Angajament având numele conspirativ „Titi Ionescu”», se arată în adeverința emisă de CNSAS, în 21 ianuarie 2010, publicată pe site-ul instituției.
CNSAS arată că Direcția de Specialitate a identificat documente transmise Securității de către Țiriac.
«”Notă informativă”, document dactilo, înregistrat în antet pe numele sursei „Titi Ionescu”, dată în 11 iulie 1963. „În luna iunie a.c., cu ocazia jocului de Cupă Davis R.P. Română – Africa de Sud, la București, au făcut deplasarea jucătorii de tenis A.S. și G.F. În a doua zi a șederii lor în țară, sus-numiții (cunoscându-mă cu ocazia turneelor de tenis anterioare mai bine ca pe colegii mei) m-au rugat să-i conduc în strada Agricultori (…) la tovarășa M.O., căreia avea să-i înmâneze un pachet din partea unchiului ei (după cum am aflat), jucătorul de tenis C, care este stabilit în străitate. Întrucât persoanele respective nu se puteau înțelege am fost nevoit să fac pe translatorul. Cuvintele ce s-au schimbat au fost simple urări de bine, atât din partea celor ce au venit, cât și din partea mamei sus-numitei M.O. (…).”, se mai arată în actul citat CNSAS.
Documentul face o trecere în revistă a unor deplasări ale lui Țiriac în străinătate, unde persoane îi solicitau ajutorul în sensul de a aduce în țară diverse obiecte pentru rude.
„Tot în timpul șederii mele în Anglia am întâlnit pe foștii mei colegi de sport B.N. și soția lui, M.N. Cu ocazia discuțiilor purtate am aflat că B.N. e inginer constructor la firma Marks-Spencer, iar soția lui e profesoară de tenis la un liceu francez din Londra. Am aflat că (după afirmațiile lor) s-au ținut de-o parte de orice discuție publică sau în presă în care să defăimeze țara noastră. Mi-au mai spus că au fost invitați de câteva ori la recepție la ambasada noastră la Londra. Am fost invitat la ei acasă, însă am refuzat”, relata Țiriac, potrivit CNSAS.
Țiriac a mai spus despre faptul că a cunoscut la Londra un bărbat care lucra la BBC, dar și că a întâlnit pe unul dintre fiii „prințului S.”, care a participat la acel turneu de tenis.
O altă notă informativă, tot din 11 iulie 1963, consemnează o declarație a lui Țiriac privind o deplasare la Paris. „În luna mai, la Paris am cunoscut pe inginerul R.I. care, fiind jucător de tenis, era tot timpul pe terenurile unde se desfășurau competiții. Din discuțiile cu el am aflat că e dornic să-și facă concediul anul viitor în țară la noi”, spunea Țiriac, potrivit actului CNSAS, care consemnează că i s-au dat sticluțe de lac de unghii ce au fost înmânate, la întoarcerea în țară, mamei inginerului, care locuia în cartierul bucureștean Cotroceni.
„A fost abandonat din rețea la data de 6 decembrie 1966, deoarece de fiecare dată a furnizat materiale fără importanță, deși avea posibilități (…). Dat fiind faptul că agentul «Ionescu Titi» în colaborarea sa cu organele noastre a dat dovadă de rea-voință, propunem abandonarea agentului «Ionescu Titi» și predarea dosarului personal la Serviciul «C». Domnul Țiriac Ioan este titular și al dosarului fond informativ nr. I 160088 (cotă CNSAS), perioada 1962-1969. Domnia sa a fost urmărit „în vederea cunoașterii naturii legăturilor (din străinătate) și cu rudele din partea soției aflate în RFG. A avut numele conspirativ de urmărit «Tănase»”, mai notează CNSAS.
În procesul-verbal al ședinței Colegiului CNSAS, din data de 14 ianuarie 2010, se notează faptul că „elementele prezentate nu se circumscriu prevederilor art. 2 lit a și b din Ordonanța de urgență a Guvernului 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea 293/2008, astfel domnului Țiriac Ioan, fiul lui Ion și Ecaterina, născut la data de 9 mai 1939 în Brașov, județul Brașov, nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității”.
Adeverința CNSAS poate fi contestată la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data publicării pe pagina de internet a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Până la transmiterea acestei știri, omul de afaceri Ion Țiriac nu a putut fi contactat.
