Activitatea Senatului în prima sesiune legislativă din acest an a fost marcată de fragilitatea majorității deținute de coaliția guvernamentală în această Cameră, trecerea unor senatori de la un partid la altul făcând ca într-o zi puterea să piardă majoritatea și să o recâștige după câteva ore.
La începutul sesiunii, alegerea noii conducerii a acestei Camere a fost amânată cu o săptămână din cauza neînțelegerilor dintre grupurile parlamentare privind repartizarea funcțiilor din Biroul permanent. Această situație fără precedent la Senat a fost determinată de decizia Curții Constituționale, care a stabilit că grupul independent are dreptul la funcții în conducerea acestei Camere legislative, astfel că a fost necesară renegocierea algoritmului de repartizare a acestor funcții care fusese stabilit la începutul legislaturii 2008-2012.
Amânarea a făcut ca prima săptămână a sesiunii să fie destinată numai ședințelor în comisiile parlamentare de specialitate, fără ca senatorii să se întâlnească în plen.
În urma negocierilor purtate între liderii grupurilor parlamentare din Senat, puterea a obținut majoritatea în conducerea acestei Camere legislative, respectiv 7 poziții din cele 13 ale Biroului permanent. Liderii de grupuri din Senat au mai stabilit și că, de acum încolo, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare se va rediscuta algoritmul repartizării funcțiilor în Biroul Permanent și în comisiile permanente, „în funcție de realitatea la zi”, după cum anunța Geoană.
Un alt succes al grupului independenților, format din membri UNPR, a fost numirea lui Șerban Mihăilescu ca membru în Comisia pentru Regulament, în condițiile în care grupul său parlamentar încercase timp de jumătate de an să determine acest lucru. UNPR a mai obținut, printre altele, și președinția unei comisii nou înființate, Comisiei pentru afaceri europene, pentru funcția de președinte fiind votat senatorul independent Vasile Nedelcu.
Activitatea Senatului din sesiunea care tocmai s-a încheiat a fost perturbată, timp de câteva luni, de dezbaterile în contradictoriu, amânările și boicotarea de către senatorii puterii a procedurii de alegere a membrilor Consiliul Superior al Magistraturii, magistrați și reprezentanți ai societății civile. De fapt, disputele au fost cauzate de numirea celor doi reprezentanți ai societății civile în CSM. În cele din urmă, această problemă a fost rezolvată spre finalul sesiunii, după ce și președintele Traian Băsescu a reproșat Senatului că blochează numirile în CSM.
Senatul a adoptat, în prima jumătate a acestui an, o serie de acte normative și inițiative importante, printre care și proiectul de lege propus de Guvern prin care se introduce sistemul de coplată pentru anumite servicii medicale, proiectul de lege care prevede posibilitatea adopției internaționale a copiilor români dacă adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este cetățean român, proiectul prin care omorul, omorul calificat și omorul deosebit de grav devin infracțiuni imprescriptibile.
O propunere legislativă, inițiată de către senatorii independenți Liviu Câmpanu, Serioja Chivu, Cezar Măgureanu și Vasile Nedelcu, ce a fost adoptată tacit de Senat și care a stârnit numeroase controverse prevedea obligativitatea pentru candidații la funcții de demnitate publică, odată cu depunerea candidaturii, și adeverințe medicale care să ateste că nu au afecțiuni cronice psihice și psihiatrice și, odată aleși, să fie supuși anual unui control psihologic și psihiatric.
Profitând de majoritatea fragilă din Senat, parlamentarii USL au reușit de mai multe ori să respingă proiecte de lege, ordonanțe și ordonanțe de urgență ale Guvernului, unele dintre ele priorități legislative ale Executivului.
De altfel, în ultima ședință a conducerii Senatului, din cauza balotajului înregistrat la vot, membrii Biroului permanent nu au putut să ia o decizie în privința traseului pe care trebuie să îl urmeze proiectul privind revizuirea Constituției, înaintat celor două Camere de către președintele Traian Băsescu.
Pentru că propunerea făcută de către senatorii puterii ca proiectul să fie dezbătut de Senat în paralel cu dezbaterile din Camera Deputaților, dar și cea a senatorilor USL, care au susținut că dezbaterea actului normativ trebuie să se facă succesiv în cele două Camere nu au întrunit votul majorității, decizia a fost amânată pentru sesiunea care va începe la toamnă.
În timpul sesiunii de primăvară, în această Cameră legislativă au fost depuse și dezbătute două moțiuni simple, „Agricultura falimentară, dar politizată” și „Politica externă este a României, nu a PDL”, ambele fiind respinse la votul în plen.
În această sesiune, numărul comisiilor senatoriale permanente a crescut la optsprezece, prin înființarea a două noi comisii, Comisia pentru relația cu românii de pretutindeni și Comisia pentru Afaceri Europene.
Președintele Senatului, Mircea Geoană, a anunțat, la finalul sesiunii, când a prezentat bilanțul de activitate, că va deveni obligatorie din sesiunea de toamnă prezența, „cu o anumită periodicitate”, a premierului și a „miniștrilor cheie” în Senat, potrivit Strategiei pentru îmbunătățirea activității Senatului. Strategia a fost inițiată de către Mircea Geoană, care, de altfel, a criticat de mai multe ori comunicarea deficitară dintre Executiv și Legislativ. Pe de altă parte, Geoană a criticat, cu prilejul prezentării bilanțului de sfârșit de sesiune, „disproporția” actuală între ordonanțele sau proiectele de lege adoptate de această Cameră și inițiativele legislative ale senatorilor și deputaților care sunt votate și și-a exprimat speranța ca în viitoarea sesiune parlamentară această situație să se schimbe.
Eliana Rădulescu
