Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoDurata de valabilitate a acordului de investiţii la unităţile 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă a fost extinsă după 1 ianuarie 2013, când urma să expire, iar acordul va face obiectul unei renegocieri în urma căreia Nuclearelectrica poate rămâne singurul acţionar al proiectului.
Durata de valabilitate a acordului a fost extinsă pentru a crea premisele atragerii de noi investitori pentru construcţia celor două unităţi, a afirmat purtătorul de cuvânt al Executivului, Andrei Zaharescu.
Discuţiile dintre actualii acţionari vor fi derulate pe parcursul anului viitor şi trebuie finalizate cu o concluzie până la 31 decembrie 2013.
Zaharescu a precizat că în eventualitatea în care, în urma renegocierii acordului de investiţii, Nuclearelectrica nu ajunge la o înţelegere cu ceilalţi doi acţionari existenţi - Enel şi ArcelorMittal - proiectul va fi continuat în cadrul Energonuclear prin răscumpărarea de către Nuclearelectrica, la cel mult valoarea nominală a acţiunilor deţinute de aceştia. În urma acestei operaţiuni, Energonuclear va deveni "o filială integral deţinută şi controlată" de Nuclearelectrica, a arătat oficialul guvernamental.
Compania mixtă creată pentru derularea investiţiei este EnergoNuclear, controlată în proporţie de 84,65% de stat, prin Nuclearelectrica. Ceilalţi acţionari sunt grupul italian de utilităţi Enel, care deţine 9,15% din titluri, şi ArcelorMittal România, care are o participaţie de 6,2%.
Premierul Victor Ponta a anunţat recent că Guvernul va ceda pachetul majoritar de acţiuni la grupurile 3 şi 4 ale centralei nuclear-electrice de la Cernavodă acelui investitor care va asigura finanţarea proiectului de construcţie a celor două unităţi, arătând că este dispus la o astfel de decizie politică.
Proiectul construcţiei celor două reactoare nucleare, evaluat la 4 miliarde de euro, a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau estimate să înceapă în 2010.
Iniţial, din compania de proiect făceau parte Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian).
Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect. Din firma de proiect mai fac parte Enel şi ArcelorMittal.
După retragerea din proiect a celor patru companii, proiectul a stagnat întrucât Guvernul nu a reuşit să atragă alţi parteneri în proiect.
Secretarul de stat în Ministerul Economiei Rodin Traicu afirma, în urmă cu câteva săptămâni, că Guvernul vrea să recheme în proiect companiile CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez.
Un studiu comandat de Comisia Naţională de Prognoză şi prezentat recent arată că punerea în funcţiune a reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă este incertă înainte de anul 2020, din cauza neclarităţilor legate de capacitatea României de a finanţa investiţia şi structura acţionariatului.
