marţi, 31 iul 2012 - Anul XVII, nr. 176 (5081)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9024 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,4632 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Raport intern guvernamental: Evazioniştii, în complicitate cu organele vamale

Marţi, 31 Iulie 2012 (16:01:41)

România se află în topul ţărilor UE ca nivel al economiei subterane şi evaziunii fiscale, fiind depăşită doar de Bulgaria, situaţie facilitată chiar de către organele vamale care, în complicitate cu importatorii, încadrează mărfurile la poziţii tarifare inferioare şi nici măcar nu verifică TIR-urile

Concluziile aparţin chiar autorităţilor guvernamentale şi sunt incluse într-un raport redactat din interiorul sistemului în luna aprilie, când Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în subordinea căreia funcţionează Autoritatea Naţională Vamală, era condusă de Sorin Blejnar.

Raportul analizează eficienţa statului în prevenirea şi combaterea fraudei şi evaziunii, în condiţiile în care fosta conducere ANAF îşi asumase să obţină venituri suplimentare de 1,5% din PIB prin combaterea evaziunii fiscale.

În documentul obţinut de MEDIAFAX se arată că, deşi are una dintre cele mai ridicate cote de impozitare din Uniunea Europeană atât pentru taxa pe valoarea adăugată, cât şi pentru contribuţiile sociale obligatorii, România este ultima ţară a UE în ceea ce priveşte veniturile colectate ca pondere în PIB, evaziunea fiscală fiind principala cauză a reducerii încasărilor.

Economia subterană este evaluată la 30,2% din PIB, România fiind devansată la acest capitol doar de Bulgaria, în timp ce state ca Austria, Germania, Franţa, Irlanda şi Olanda au redus acest indicator la o pondere de sub 15%.

Ponderea în PIB a evaziunii fiscale identificate a crescut constant în ultimii ani, de la 1,8% în 2003 la 2,34% în 2010, în timp ce evaziunea fiscală neidentificată este estimată în creştere de la 9,53% din PIB în 2003 la 15,67% din PIB în 2010. Per total, ponderea în PIB a evaziunii fiscale identificată şi neidentificată este indicată în creştere de la 11,33% în 2003 la 18,01% în 2010.

Nivelul evaziunii fiscale a continuat să rămână ridicat chiar dacă taxele vamale au scăzut, ca urmare a acordurilor comerciale la care Uniunea Europeană este parte, documentul citat indicând că acest fapt este posibil prin diferite modalităţi de evaziune, inclusiv cu ajutorul organelor vamale.

Raportul respectiv, redactat la nivelul Guvernului, prezintă în detaliu operaţiunile prin care statul este fraudat, precum şi rolul important al organelor vamale în facilitarea actelor de evaziune.

Una dintre modalităţile considerate "clasice" de evaziune constă în diminuarea valorii mărfurilor în vamă prin transferuri de la anumite poziţii tarifare cu cote ridicate către poziţii tarifare cu cote reduse, prin complicitatea furnizorului extracomunitar, care înscrie în facturile externe valori mult mai mici decât cele reale (exemplul indicat în acest sens fiind mărfurile provenite din China şi Turcia), sau prin complicitatea organelor vamale, care încadrează ele însele mărfurile la poziţii tarifare la care taxele vamale sunt inferioare celor aferente mărfurilor efectiv importate.

Valoarea în vamă a mărfurilor importate are afecte directe şi asupra taxei pe valoarea adăugată datorată în vamă de către importator.

Altă modalitate de evaziune fiscală prezentată în documentul autorităţilor este declararea nereală a naturii mărfurilor importate, metodă utilizată cu precădere în cazul produselor accizabile (ţigări, alcool), a celor foarte scumpe (parfumuri) sau a produselor contrafăcute (ţigări, tricotaje, parfumuri). În aceste situaţii, importatorii declară mărfuri de o cu totul altă natură decât cele importate, valoarea în vamă a mărfurilor declarate în baza unor documente de achiziţie fictive fiind mult inferioară mărfurilor importate în realitate.

"Sistemul este facilitat de atitudinea funcţionarilor vamali, mai ales în cazul firmelor ale căror mărfuri sunt selectate de sistemul informatic vamal pentru control pe culoarul galben (doar cu control al documentelor şi liber de vamă)", se arată în document.

Acest "culoar galben", pentru care este prevăzut un sistem simplificat de control, este folosit intens de firmele care declară că vor face vămuirea la un birou vamal de interior şi nu la un birou de frontieră, ceea ce înseamnă că pe teritoriul României, până la biroul vamal de destinaţie, mărfurile sunt declarate ca fiind în tranzit, sub sigiliu vamal.

"La biroul vamal de destinaţie, funcţionarii vamali, prevalându-se de faptul că firma a mai avut importuri şi nu comportă niciunul din indicatorii de risc selectaţi automat de sistemul informatic, selectează mărfurile pentru control pe culoar galben, ceea ce implică exclusiv control documentar şi liber de vamă după plata taxelor vamale pentru bunurile declarate", arată sursa citată.

Folosindu-se de lacune legislative, funcţionarii vamali nu verifică însă nici măcar dacă autovehiculul de transport marfă "selectat" pentru culoarul galben se află efectiv în curtea vămii sau dacă mai are cumva sigiul vamal.

"Deoarece legislaţia vamală nu prevede în mod expres, pentru mărfurile la care este necesar doar control documentar şi liber de vamă, căruia dintre funcţionarii vamali de pe fluxul de vămuire îi revine obligaţia de a verifica dacă TIR-ul se află efectiv în curtea vămii la momentul depunerii documentelor şi procesării declaraţiei vamale, dacă TIR-ul mai are sigiliu vamal, dacă acesta este intact sau este acelaşi sigiliu care a fost aplicat la plecare de unitatea vamală, nici funcţionarul de la controlul documentar nu verifică aceste aspecte (prevalându-se de faptul că el are atribuţii de verificare exclusiv a documentelor) şi nici funcţionarul de la liberul de vamă (prevalându-se de faptul că el verifică doar dacă declaraţia vamală este corect întocmită şi taxele sunt achitate)", se arată în raportul guvernamental.

Consecinţa prezentată în document este că un TIR având ca mărfuri declarate textile poate avea în interior de fapt ţigări, iar când şoferul se prezintă cu documente vamale de tranzit la un birou vamal de interior, precum cel de la Braşov, fiind selectat pe un culoar galben de vămuire deşi se află sub sigiliu vamal, "nimeni nu se va deplasa în curtea vămii pentru a constata dacă TIR-ul există, dacă mai are sigiliu vamal, dacă sigiliul este intact şi dacă este acelaşi sigiliu aplicat de unitatea vamală la plecare. Astfel, este posibil ca mărfurile nedeclarate să fi fost demult sustrase în timp ce TIR-ul se afla în tranzit, prin ruperea sigiliului vamal, sau TIR-ul să nu se fi aflat niciodată în vamă, fiind prezent doar reprezentantul firmei cu documentele.

"În acest fel este lipsită de orice eficienţă metoda de supraveghere vamală, pentru că nimeni nu se oboseşte să verifice la destinaţie sigilarea", este chiar concluzia autorităţilor.

Documentul prezintă în acest caz şi un exemplu concret de evaziune, în care un importator declară în vamă că aduce 20.000 litri de apă minerală din Brazilia, în bidoane de cinci litri în valoare totală de 18.000 euro, dar în realitate doar 5.000 de litri sunt apă minerală, restul fiind alcool etilic rafinat. Pentru apa minerală, taxa vamală este de 9,6% (1.728 euro) aplicată asupra valorii în vamă, astfel că importatorul achită în acest caz o datorie vamală de 6.463 euro incluzând toate taxele vamale şi TVA.

Dacă însă 15.000 litri din cantitatea totală de apă minerală declarată reprezintă de fapt alcool etilic rafinat, taxa vamală care ar trebui aplicată este de 2.880 euro, iar acciza s-ar ridica la 108.000 euro, astfel că importatorul ar trebui să achite o datorie vamală de 142.406 euro incluzând toate taxele vamale, acciza şi TVA.

"Faţă de cele declarate, în condiţiile în care marfa declarată de importator ar fi fost verificată de organele vamale şi impozitată corect, diferenţa de taxe ar fi fost de 135.943 euro", se arată în raportul elaborat de autorităţile statului, cu observaţia că această sumă rezultă din cantitatea de alcool etilic analizată ca exemplu, de 15.000 litri, care este una "nesemnificativă" deoarece poate fi transporată într-o cisternă de capacitate medie, evaziunea fiscală putând fi astfel cu mult mai mare la un singur transport.

În raport sunt prezentate şi alte exemple de evaziune fiscală, precum declararea utilizării produselor accizabile ca materii prime pentru fabricarea de produse care nu sunt purtătoare de accize şi existenţa pe teritoriul naţional a unor "fabrici clandestine mobile" de produse accizabile, în special în cazul ţigaretelor şi al producerii şi îmbutelierii băuturilor alcoolice, legislaţia în vigoare lăsând la "latitudinea factorului uman" modul în care sunt verificate neregulile.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Raport intern guvernamental: Evazioniştii, în complicitate cu organele vamale.
 Vizualizări articol: 442 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Raport intern guvernamental: Evazioniştii, în complicitate cu organele vamale0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei