"Imperiul Boldea", afaceri controversate şi ascensiuni susţinute politic

Dincolo de faptele care au atras atenţia procurorilor, există câteva episoade care îl au ca personaj central pe Mihail Boldea şi care au fost consemnate de-a lungul timpului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cine este Mihail Boldea?

Mihail Boldea are 36 de ani şi provine dintr-o familie obişnuită, mama fiind profesoară la un liceu din Galaţi, iar tatăl său muncitor la combinat. Are doi fraţi, Valentin şi George Ştefan. Ambii au terminat Medicina, primul fiind şeful Direcţiei de Sănătate Publică din Galaţi, iar celălalt fiind administrator al mai multor societăţi comerciale.

După ce a urmat cursurile Liceului "Vasile Alecsandri " din Galaţi, Mihail Boldea a urmat Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, pe care a absolvit-o în 1998, iar în anul 2008 şi-a dat masteratul în ştiinţe penale. Încă de la încheierea facultăţii a intrat în avocatură ca stagiar, lucrând sub îndrumarea unui avocat recunoscut din Galaţi, iar în 2000 şi-a deschis propriul cabinet. A intrat în atenţia publică după ce a intervenit în dosare cu notorietate, în multe dintre acestea fiind implicate şi persoane cunoscute ca făcând parte din lumea interlopă. Este vorba despre nume precum Marian Ivan, asasinat în 2008, sau fraţii Corduneanu din Iaşi. Are însă şi apariţii în dosare cu cauze serioase, cum ar fi cel privind greva angajaţilor de la ArcelorMittal Galaţi, în care i-a ajutat pe avocaţii care susţineau cauza administraţiei combinatului siderurgic. Nu a durat mult până când a ajuns să fie unul dintre cei mai cunoscuţi apărători din Baroul Galaţi. A ajuns şi asistent universitar, atât la Universitatea "Dunărea de Jos", cât şi la universitatea privată "Danubius".

O comună fără consiliu local din cauza familiei Boldea

Comuna Pechea, de unde provine tatăl lui Mihail Boldea, a rămas, după precedentele alegeri locale, fără consiliu local din cauza unei dispute în familia Boldea. Tatăl deputatului, Gheorghe Boldea, şi un văr al acestuia, Iancu Boldea, au candidat pe listele aceluiaşi partid, PNL. Iancu Boldea pentru funcţia de primar, iar celălalt ocupa locul secund pe listă şi obţinuse promisiunea că va deveni viceprimar, în situaţia în care rezultatul alegerilor ar fi fost unul bun. După alegerile câştigate de cei doi Boldea, proaspătul primar nu şi-a ţinut însă promisiunea şi, mai mult, l-a dat afară din partid pe Gheorghe Boldea. A depus jurământul de primar, dar şi pe cel de consilier local, pentru a bloca astfel locul tatălui lui Mihail Boldea. Acesta din urmă merge în instanţă pentru a-şi susţine cauza. Un conflict de familie este târât astfel în spaţiul public, iar orgoliile celor doi aruncă în aer administraţia uneia dintre cele mai mari comune din judeţul Galaţi. Altfel spus, timp de câteva luni, consiliul local nu a funcţionat. Problema avea să se rezolve după un proces cu mai multe termene şi după intervenţia Prefecturii. În cele din urmă, Gheorghe Boldea reuşeşte să devină consilier local la Pechea, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.

Sănătatea gălăţeană, în mâinile unui doctor de ţară

Un alt Boldea, Valentin, fratele mai mare al deputatului, a ajuns într-o funcţie importantă după ce PDL a câştigat alegerile. Astfel, în 2009 Valentin Boldea, care era medic de familie în comuna Corni, a ajuns la conducerea Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi. Boldea a fost numit la şefia la DSP după ce această funcţie fusese ocupată de medici renumiţi în Galaţi. Valentin Boldea a fost plasat iniţial într-un post interimar, cu susţinerea PDL Galaţi. În luna august a anului 2010 a fost schimbat din funcţie în urma reorganizării direcţiilor de sănătate publică din ţară. În ianuarie 2011, Valentin Boldea a revenit la conducerea DSP Galaţi, în urma unui concurs, el fiind susţinut de organizaţia judeţeană Galaţi a PDL. Partidul a continuat să îl susţină pe Valentin Boldea, deşi fratele său deputat intrase deja în conflict cu şefii de partid. A fost, de fapt, un joc "de-a susţinerea" politică. Mai întâi, revenirea lui Boldea la DSP devenise o incertitudine, tocmai din cauza suportului politic pe care partidul ba i-l oferea, ba i-l retrăgea. Doctorul a prezentat însă public un document scris prin care PDL îşi oferise suportul în ceea ce îl priveşte. De la acel moment, Valentin Boldea a continuat să fie şeful Direcţiei de Sănătate Publică.

Mihail Boldea şi ascensiunea sa în PDL

În 2002, când era deja avocat cu notorietate în Galaţi, Mihail Boldea s-a înscris în PD. După doi ani, în 2004, el a devenit liderul organizaţiei judeţene de tineret a PD Galaţi. A avut o ascensiune fulminantă şi s-a impus în structurile de conducere ale filialei locale a PDL. În 2008, partidul îl desemnează candidat într-un colegiu destul de dificil din Galaţi, colegiu care cuprinde cea mai săracă zonă a oraşului. Argumentele liderului PDL Galaţi, Mircea Toader, cel care l-a susţinut, au fost acelea că este vorba despre un tânăr ambiţios, de viitor. Mihail Boldea a reuşit să îşi şi susţină financiar o campanie electorală destul costisitoare. El a avut cel mai mare sediu de campanie dintre toţi candidaţii, acest sediu transformându-se apoi în cabinet parlamentar. După ce a fost ales deputat, Boldea a ajuns vicelider de grup al parlamentarilor PDL din Camera Deputaţilor, secondându-l pe Mircea Toader.

În timpul mandatului său de parlamentar, însă, Mihail Boldea a început să lanseze declaraţii supărătoare pentru Emil Boc. Atacurile lui s-au înteţit, iar în cele din urmă, la sfârşitul anului 2011, Boldea şi-a încheiat afacerile politice cu PDL. El a demisionat din partid după ce a lansat acuzaţii referitoare la lipsa de democraţie din partid, arătând cu degetul spre şeful de filială locală, Mircea Toader şi spre colegi de filială (senatorul Marius Necula).

Cacealmaua "Croitoreasa neconstituţională"

Mihail Boldea a oferit însă şi episoade spectaculoase, care ar putea părea amuzante dacă nu am vorbi din nou despre instituţii ale statului forţate să arbitreze idei năstruşnice. În anul 2007, o croitoreasă din Galaţi, Manuela Golîmba, devenea primul cetăţean român care a depus o acţiune în instanţă împotriva Ordonanţei de Guvern prin care se amână data alegerilor europarlamentare. "Am hotărât să dau Guvernul în judecată pentru că am fost lezată de amânarea alegerilor. Cred că a venit timpul ca lucrurile în ţara asta să se grăbească un pic şi să fie aşa cum ar fi trebuit să fie", anunţa croitoreasa la primul termen al procesului. Câteva luni mai târziu, acesta susţinea însă că acţiunea nu îi aparţine şi că întreg jocul a fost pus la cale de către avocatul Mihai Boldea, care, printr-un concurs de împrejurări, s-a folosit de o datorie pe care aceasta o avea faţă de avocat.

Dosare grele cu deznodăminte penale

Numele deputatului Mihail Boldea este legat de mai multe scandaluri imobiliare şi tranzacţii suspecte cu terenuri şi imobile din Galaţi. O parte dintre aceste afaceri sunt mai vechi, încă din perioada în care Boldea era doar avocat în Baroul Galaţi şi nu ocupa o funcţie publică. O parte au ajuns să fie cunoscute după ce acesta a fost ales deputat.

Primul scandal major în care a fost vehiculat numele lui Mihail Boldea a fost intitulat de presa locală "Afacerea Aviasan". În acest caz, aproximativ 40 de hectare care aparţinuseră unui aeroport utilitar din Galaţi au intrat în proprietatea unor personaje controversate care aveau legături şi cu liderul PC Galaţi, Eugen Durbacă, afacerea derulându-se prin Biroul Notarial "Ciucă & Asociaţii", care se regăseşte şi în actualul dosar al lui Boldea.

Un alt caz controversat în care apare numele deputatului este cel al unui imobil situat în centrul oraşului Galaţi, care nu fusese revendicat şi care se afla în proprietatea Primăriei Galaţi. În acest caz, intervine un cetăţean care susţinea că a locuit în acea clădire timp de peste 30 de ani şi care cerea ca imobilul să fie trecut în proprietatea sa după principiile uzucapiunii. Se găsesc şi doi martori care să confirme acest lucru, iar Primăria pierde imobilul. Reprezentanţii Primăriei Galaţi au acuzat implicarea lui Mihail Boldea şi au făcut sesizări către Parchet.

Numele lui Mihail Boldea este legat şi de cazul "Eroilor". Este vorba despre un imobil situat pe strada Eroilor, colţ cu strada Domnească din municipiul Galaţi, este revendicat de către o persoană din judeţul Constanţa care a fost reprezentată de Boldea. În dosar au apărut documente vechi, din 1936, care ar fi trebuit să susţină că imobilul a aparţinut familiei constănţeanului. Numai că în acel document din 1936 se arată că imobilul se regăseşte pe strada Eroilor, iar strada a fost denumită astfel după 1990. În perioada din care datează documentul acea stradă purta denumirea Codreanu.

Ult alt caz, devenit penal şi denumit "Morilor", face referire la tranzacţionarea unui imobil din Galaţi care a aparţinut unui bătrân pe care gruparea infracţională construită în jurul lui Mihail Boldea a încercat să îl determine să le cedeze clădirea. Pentru a-l determina pe bătrân să renunţe la imobil, membrii grupării ar fi recurs la violenţă, astfel că, de frică, bătrânul, în vârstă de 82 de ani, a ajuns să trăiască pe străzi, apoi a fost internat într-un centru social. După ce bărbatul şi-a părăsit casa de teamă, membrii grupării au întomit documente false şi au mers la notar cu o altă persoană, un om al străzii, pe care au prezentat-o ca fiind proprietarul clădirii. Casa urma să fie vândută de către aceştia, în baza documentelor falsificate, către un consilier municipal din Galaţi, însă tranzacţia a fost întreruptă deoarece acesta din urmă, vecin de multă vreme cu proprietarul real, a realizat că vânzătorii nu aveau nicio legătură cu persoana ştiută de el. Cazul a fost instrumentat de către procurori, iar mai multe persoane au fost condamnate apoi. Ulterior, aceştia au susţinut că Boldea este capul afacerii.

Un alt caz este cel al unui teren de pe strada Tunelului care, prin hotărâri ale instanţei, falsificate, a fost vândut de mai multe ori pentru a i se pierde urma. În cele din urmă s-a descoperit că documentele fuseseră falsificate de către Elena Petrea, secretara lui Mihail Boldea.

Toate acestea sunt acum obiectul unor dosare penale în care procurorii arată că există "date şi indicii rezonabile în legătură cu participaţia penală a deputatului Mihail Boldea, în perioada 2006 - 2011, în obţinerea unor importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare ale unor imobile, ascunzând situaţia juridică reală a acestora ori existenţei unor convenţii comerciale în ceea ce priveşte bunurile".

Gruparea infracţională constituită în jurul lui Mihail Boldea a reuşit să falsifice o serie de documente oficiale, expertize judiciare, documente care au fost folosite în faţa instanţelor de judecată ori a altor instituţii şi autorităţi, obţinând, în mod fraudulos, dreptul de proprietate asupra unui număr de nouă imobile din municipiul Galaţi. Potrivit anchetatorilor, Boldea ar fi constituit acest grup infracţional împreună cu Mihaela Cristina Bolboceanu - avocat în cadrul Baroului Galaţi, Aurica Maria Luchiniuc - membru în cadrul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Galaţi şi fost subprefect al judeţului Galaţi, Elena Petrea - secretar în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură "Boldea Mihail" şi Tănase Petrică.

În 16 martie, în acest dosar judecătorii Curţii de Apel Galaţi au admis propunerea DIICOT şi au emis mandate de arestare preventivă pe numele a şase persoane, respectiv Elena Petrea, secretara cabinetului de avocatură al lui Mihail Boldea, Alexandru Bogdan Boza, fost membru PDL, Tudorel Vrânceanu, Sava Lucian Mirică, Carmen Mirică şi Ştefan Lazăr. De asemenea, fostul subprefect de Galaţi Aura Luchiniuc şi avocata Mihaela Bolboceanu au primit interdicţia de a părăsi localitatea.

Principalul pion, însă, Mihail Boldea, rămas fără imunitate parlamentară, a fugit din ţară şi este dat în urmărire internaţională.