Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPreşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a afirmat, vineri, în cadrul unei dezbateri privind Codul civil şi de procedură civilă, că societatea românească de astăzi retrăieşte perioada 1864-1865, când sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost elaborate codurile.
"Codul civil însoţeşte fiinţa umană chiar înainte de naştere", a spus judecătoarea Stanciu, făcând referire la vechiul adagiu latin "infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodis eius agitur" (copilul conceput se consideră ca născut ori de câte ori acesta este în interesul său).
"Codul civil reglementează viaţa fiecăruia. De aceea misiunea noului Cod civil şi a celorlalte trei coduri care vor urma să intre în vigoare este una dificilă, pentru că noul Cod civil şi-a propus să reformeze, să modernizeze vechiul Cod civil, acela care până la 1 octombrie 2011 a constituit cel mai important pilon al ordinii juridice româneşti. Valoarea codului din 1865 a fost incontestabilă, iar confirmare acestei valori este dată de faptul că a rezistat mai bine de 140 de ani, ani în care indiferent de regimurile politice care s-au succedat, indiferent că România a trecut prin mai multe Constituţii, indiferent că România a trecut de la principat, la monarhie constituţională, la republică populară, la republică socialistă şi, în fine, la un regim democratic, prevederile fundamentale au au rămas în vigoare", a susţinut preşedinta instanţei supreme.
Judecătoarea a afirmat că dreptul românesc de astăzi trece în această perioadă printr-o profundă reformare, restructurare, fiind cel mai important moment al evoluţiei sale, pentru că în curând noului Cod civil i s evor adăuga alte trei coduri: Codul de procedură civilă - care are ca dată de intrare în vigoare 1 iunie 2012 -, Codul penal şi Codul de procedură penală, aşteptate să intre în vigoare în 2013.
"Aş putea spune fără a exagera că societatea românească de astăzi retrăieştie anii 1864-1865, când sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost elaborate codurile (penal şi civil-n.r.)", a declarat Stanciu, precizând că după un secol şi jumătate, când acele coduri şi-au îndeplinit misiunea cu "deplin succes" îşi încetează aplicabilitatea.
În acest context, judecătoarea s-a referit la munca elaborioasă a iniţiatorilor noilor coduri ale României, susţinând că puţine generaţii de jurişti au avut posibilitatea de a-şi pune ampremta pe primele interpretări şi aplicări pe vreun nou cod.
"Memorabile sunt cuvintele Împăratului Napoleon: «Adevărata mea glorie nu constă în a fi câştigat 40 de bătălii; Waterloo va şterge amintirea atâtor biruinţe. Ceea ce va rămâne veşnic este codul meu civil». Îmi doresc ca aceste coduri să dăinuiască. (...), ca numărul bătăliilor profesionale ce le vom fi câştigat fiecare dintre noi, la final de carieră să avem însă fiecare sentimentul victoriei izvorât din aceste noi coduri", a conchis preşedinta instanţei supreme.
La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu (membru în comisia de elaborare a noului Cod civil, anterior preluării mandatului ministerial-n.r.), a spus că are, pe lângă obligaţia profesională, obligaţia morală să vorbească de noul Cod civil, asumându-şi "culpa de a promova acest proiect instituţional, pentru care de altfel a acceptat să îmbrace haina de demnitar al statului român".
Demnitarul a precizat că noul Cod civil este o lege a libertăţii, care deschide calea unor transformări profunde în sistemul juridiciar românesc.
"Subscriu la cele susţinute de preşedinta Înaltei Curţi privind importanţa noului Cod civil şi la ce zicea Napoleon, deşi nu ştim când a afirmat, înainte sau după Waterloo", a conchis Predoiu.
În continuare, preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii, Alina Ghica, a susţinut că pentru corecta punere în aplicare a codurilor trebuie suplimentate schemele de personal, precizând că Executivul a dat asigurări în acest sens.
Judecătoarea Alina Ghica a spus că sistemul judiciar şi-a asumat obligaţia de a pune în aplicare corect şi profesionist instituţiile prevăzute de noul Cod civil şi de procedură civilă.
"Dacă elaborarea codurilor a reprezentat o promovare, în special, pentru teoreticienii dreptului pe care au dus-o la capăt cu succes, punerea în aplicare a noilor coduri este provocarea sistemului judiciar", a declarat şefa CSM.
Vineri, la Facultatea de Drept din Bucureşti s-a desfăşurat Conferinţa "Reglementări fundamentale în cadrul noului Cod civil şi al noului Cod de procedură civilă", prezidată de către decanul Flavius Baias şi la care au participat fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Lucian Mihai, foştii miniştrii ai Justiţiei, Valeriu Stoica şi Tudor Chiuariu, profesori de drept, avocaţi, studenţi, auditori.
