"Delincvenţa română" este tot mai agresivă în Franţa, iar în marile oraşe "a explodat"

Raportul poliţiei arată că numărul cetăţenilor români a crescut la Paris cu 72 la sută în prima jumătate a acestui an, faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la 5.860, faţă de 3.294 în primele şase luni din 2010.

Această delincvenţă, de cele mai multe ori comisă de tineri, ia toate formele, de la furtul de portofele, la escrocherii care au la bază acte caritabile, trecând la furtul din diferite spaţii, la prejudicii cauzate persoanelor în vârstă care utilizează bancomatele.

Mai nou, aceasta vizează telefoanele mobile lăsate imprudent pe mesele de pe terase sau din bistrouri şi, în acelaşi timp, se dezvoltă furtul de cupru, al cărui preţ este în creştere pe piaţă.

Raportul făcut de prefectul Poliţiei din Paris, Michel Gaudin, pune accentul pe diversificarea activităţilor ilicite ale acestor delincvenţi sau "mici delincvenţi hiperactivi", coordonaţi de persoane mai în vârstă. El a dat ca exemplu cazul unei familii care a adus "mâini mici" din România, câştigând 100 de euro de persoană din cerşit sau din furat.

Copiii, care în cea mai mare parte sunt atât agresori cât şi victime, sunt pedepsiţi dacă nu strâng suficienţi bani.

Autorităţile locale au notificat ministrului de Interne agravarea fenomenului, pe fondul imigraţiei ilegale, în special în Lyon, Lille şi Marsilia, unde s-au instala până la 1.500 de români în ultimele luni.

Acest lucru determină autorităţile să creadă că este vorba despre sosirea unui "al doilea val", la un an după marea operaţiune împotriva celor care locuiau în tabere, lansată de Brice Hortefeux, în urma discursului lui Grenoble.

În Paris, este suficient să traversezi cartierele turistice pentru a constata schimbarea climatului. Băieţi şi fete se învârt în jurul marilor magazine şi siturilor istorice, unii părând că-şi urmăresc prada, alţii traversând prin mulţime în toate direcţiile, de pe un trotuar pe altul.

"Unii au fost reţinuţi de 20, 30 sau chiar 50 de ori, după ce au fost prinşi în flagrant", spune comisarul Gilles Beretti, care lucrează cu normă întreagă pe acest segmen de populaţie.

"Am multiplicat alertele privind riscul de furturi de telefoane mobile de pe terasele cafenelelor sau de la bancomate", a afirmat prefectul Gaudin.

Dificultatea constă în identificarea copiilor care nu-şi dau niciodată numele adevărat sau vârsta atunci când sunt prinşi.

Astfel, a fost introdusă o echipă de opt ofiţeri de poliţie români pentru a ajuta poliţia franceză.

"Ei au ajutat deja, în câteva săptămâni, la identificarea a 130 de copii, majoritatea fete, care până în acum au scăpat", spune Michel Gaudin.

Comisarul Berettti este neliniştit însă de noul comportament al minorilor români.

"Cum ei ştiu că sunt protejaţi de lege, dezvoltă comportamente agresive şi nu ezită să arunce la pământ o bătrână pentru câţiva euro, nici să lovească poliţiştii care îi reţin", a declarat Beretti.

Pentru justiţie e dificil să descurejeze recidiva. Duşi în centre de plasament, aceşti copii scapă după câteva ore. Ei nu pot rămâne, legal, mai mult de trei luni împreună cu părinţii în Franţa. Dar, în 2014, România va fi un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Cooperarea judiciară cu Bucureştiul a devenit indispensabilă, notează presa franceză.