Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoCurtea Constituţională nu va mai avea doar rol consultativ în procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui, un aviz negativ al acestui for ducând la întreruperea procedurii, rezultă din proiectul de revizuire a Constituţiei trimis de şeful statului Consiliului Legislativ.
În Constituţia actuală, alineatul 1 al articolului 95 referitor la suspendarea preşedintelui prevede că, "în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale" şi că "preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută".
Proiectul de modificare a legii fundamentale, postat, miercuri, pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, arată că, "în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi, după obţinerea avizului Curţii Constituţionale cu privire la gravitatea faptelor şi încălcarea Constituţiei".
Aceluiaşi articol îi este adăgat un alineat, 1', conform căruia "continuarea procedurii de suspendare este condiţionată de avizul favorabil al Curţii Constituţionale", iar "preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută".
Un alt alineat prevede că, în cazul unui aviz negativ din partea Curţii Constituţionale, procedura de suspendare va înceta".
În aprilie 2007, Curtea Constituţională a dat aviz negativ solicitării privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, deşi judecătorii au constatat anumite încălcări constituţionale ale şefului statului, însă au lăsat la aprecierea Parlamentului gravitatea faptelor ce i se imputau preşedintelui.
"Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, constată că propunerea de suspendare din funcţie a domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, prezentată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, de 182 de deputaţi şi senatori, la data de 21 martie 2007, se referă la acte şi fapte de încălcare a Constituţiei, săvârşite în exerciţiul mandatului care, prin conţinutul şi consecinţele lor, nu pot fi calificate drept încălcări grave, de natură să determine suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituţie", se arăta în avizul Curţii.
Însă, potrivit Constituţiuei în vigoare, procedura a continuat, iar preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat din funcţie. La referendumul din 19 mai 2007, împotriva demiterii preşedintelui Traian Băsescu au votat 74,48% dintre cei care s-au prezentat la urne, iar pentru demiterea acestuia s-au pronunţat 24,75%, prezenţa fiind de 44,45%, potrivit Biroului Electoral Central (BEC).
În 4 iulie 2007, preşedintele Traian Băsescu declara, într-o emisiune televizată, că prea multe decizii fundamentale sunt influenţate de Curtea Constituţională, el reproşând acesteia că a validat votul Parlamentului de suspendare a sa, în condiţiile în care el nu a încălcat Constituţia.
Băsescu a menţionat că afirmaţia sa potrivit căreia prea multe decizii fundamentale sunt influenţate de Curtea Constituţională este o constatare şi că nu ştie dacă ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare.
Preşedintele a reproşat Curţii Constituţionale că a validat votul celor 322 de parlamentari care au decis suspendarea sa, deşi el nu încălcase Constituţia.
"Curtea Constituţională avea posibilitatea să stopeze un abuz", a spus atunci Traian Băsescu.
