Schimbarea termenului "rom", mesaj greşit în contextul negocierilor României pentru Schengen

Explicând clar diferenţa dintre cuvântul rom şi România, acest conflict semantic ar putea fi rezolvat, comentează autorul articolului, care porneşte de la iniţiativa legislativă a deputatului Silviu Prigoană, privind schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din "rom" în "ţigan".

Dacă statul român va adopta acest termen, ar putea câştiga sprijinul naţionaliştilor, dar ar insulta populaţia romă şi trimite un semnal internaţional că românii au prejudecăţi. Acesta nu este genul de mesaj de care este nevoie în contextul negocierilor delicate privind intrarea României în spaţiul Schengen.

România a fost în mod remarcabil imună la creşterea populismului şi politicilor antiimigraţie în Europa. Deşi naţionalismul a fost puternic în anii '90, partidele extremiste din România au fost dezbinate, ridiculizate şi excluse din Parlament la alegerile din 2008. În comparaţie cu Ungaria, unde Jobbik a obţinut recent 47 de locuri în Parlament, pe baza retoricii împotriva romilor, România pare mai moderată, comentează The Guardian.

Dar această propunere de schimbare a denumirii ar putea deschide o "cutie a Pandorei" cu prejudecăţi şi frustrare, care se află într-o stare latentă sub calmul relativ al societăţii româneşti, mai ales după ce Franţa a evacuat mii de romi din tabere ilegale.

România ar putea întoarce situaţia, dacă ar adopta o abordare diferită, şi anume dacă cetăţenii săi ar celebra o ţară multietnică cu minorităţi importante (inclusiv cea maghiară) şi cu o puternică diversitate. Iar istoriile unice şi foarte interesante ale acestor minorităţi ar putea fi incluse în eforturile sale de a construi un brand.

Statul român ar putea constata că ar fi în interesul tuturor să investească în romi, în loc să îi ignore, dacă această comunitate ar fi văzută ca un bun naţional, şi nu în ultimul rând ca o viitoare forţă de muncă, într-o ţară cu o populaţie în declin, conchide publicaţia britanică.