Isărescu: Unii spun să lăsăm deficite mari, cu propunerile lor intrăm în criză

Unele persoane spun că România ar trebui să aibă deficite mari pentru a ieşi din recesiune, dar propunerile lor ar putea duce la intrarea statului în criză, la agravarea situaţiei şi la riscul să nu mai existe fluxuri pentru finanţarea deficitelor, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Unii spun lăsaţi deficitele mari ca să ieşim din recesiune. (...) Cu multe din propunerile lor intrăm în criză, ne agravăm situaţia, nu ieşim din criză. Riscăm pur şi simplu să nu mai găsim fluxurile financiare care să ne finanţeze deficitele. Pur şi simplu pieţele nu mai au încredere şi îţi opresc finanţarea, şi atunci trebuie să te corectezi dramatic", a spus Isărescu într-un seminar organizat de BNR.

Oficialul BNR a adăugat că alte persoane mai spun că soluţia ieşirii din criză este inflaţia, că "puţină inflaţie face bine, nu este dureroasă, e ca un anestezic".

"În primul rând cei care vin cu asta, să ne spună care e nivelul la care nu e dureroasă. În al doilea rând este printre cele mai înalte din Europa. Cea mai mare dramă a unei societăţi este considerată inflaţia. Este o boală foarte periculoasă, (...) care crează distorsiuni, inclusiv în evoluţia economiei", a explicat Isărescu.

Autorităţile s-au angajat în negocierile cu FMI să reducă cheltuielile publice, pentru a se încadra într-un deficit de 6,8%, astfel încât salariile din sectorul bugetar ar urma să scadă cu 25%, iar pensiile cu 15%.

Ministrul Finanţelor, Sebastian Vllădescu, a declarat luni că datoria publică va creşte până la finele anului viitor la aproximativ 40% din PIB, iar fără măsurile suplimentare convenite cu FMI ar fi depăşit, în 2011, 50% din PIB, de la circa 30% în prezent.

El a explicat că pe deficitul de 6,8% din PIB convenit cu FMI statul trebuie să împrumute bani noi, fără rostogolirea obligaţiilor curente angajate, de 7,5-8 miliarde euro, ceea ce va urca datoria publică la 36-37% din PIB anul acesta şi la 40% anul viitor.

În condiţiile unui deficit prognozat de 9,1% din PIB, fără măsuri suplimentare suma de finanţat s-ar fi dus la 10,5-11 miliarde euro, iar în 2011, după o ajustare a deficitului de la 9 la 7%, la încă 8-9 miliarde euro.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru aproximativ 13 miliarde euro, şi a obţinut un pachet total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, de circa 20 de miliarde de euro.

Preţurile de consum au crescut în aprilie cu 0,35% faţă de martie, astfel că inflaţia anuală a urcat la 4,28%, ca urmare a deprecierii leului şi scumpirii medicamentelor.

BNR a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,5% la 3,7%, şi pentru 2011, de la 2,7% la 2,8%.

Inflaţia reprezintă unul dintre criteriile fixate în acordul de finanţare externă semnat cu instituţiile financiare internaţionale, dar şi un criteriu de convergenţă pentru aderarea la zona euro.