Măsurile anunţate de preşedintele Băsescu au fost elaborate de partea română, nu de FMI

"Preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi un pachet de măsuri de ajustare fiscală incluzând reduceri puternice ale salariilor din sectorul bugetar şi pensiilor. Acest pachet a fost elaborat de autorităţile române şi nu a fost propus de FMI", se arată în comunicat.

Măsurile anunţate de Preşedinţie vor fi examinate de misiunea FMI aflată la Bucureşti pentru evaluarea acordului stand -by.

"Misiunea de la Bucureşti a Fondului va examina pachetul de măsuri în cadrul discuţiilor (purtate cu autorităţile române, n.r.)", potrivit comunicatului FMI.

Informaţiile privind poziţia FMI faţă de anunţul de joi a apărut iniţial pe un blog al cotidianului american Wall Street Journal.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi seară că, în urma negocierilor cu FMI, autorităţile române au ales soluţia reducerii salariilor bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% şi să scadă "masiv subvenţiile", în loc de majorarea semnificativă a principalelor taxe, respectiv cota unică şi TVA. Şeful statului a menţionat şi că ajutorul de şomaj va scădea cu 15%.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional a sosit săptămâna trecută la Bucureşti pentru a patra revizuire a acordului stand-by încheiat în primăvara anului trecut, principala temă în discuţie reprezentând-o politica fiscală şi reducerea deficitului bugetar, în condiţiile revizuirii în jos a prognozei de creştere economică pentru 2010 şi a unei performanţe slabe la nivelul veniturilor bugetare încasate în primul trimestru.

Chiar înainte de începerea negocierilor, FMI a revizuit în scădere de la 1,3% la 0,8% prognoza de creştere economică a României pentru acest an, pe baza căreia a fost elaborat bugetul pe 2010 şi toate ţintele bugetare incluse în scrisoarea suplimentară de intenţie convenită în luna februarie, la ce-a de-a treia evaluare a caordului.

Negocierile începute în 28 aprilie au fost prefigurate de o declaraţie a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a atras atenţia că majorarea taxelor ar înrăutăţi situaţia economiei, aflată încă în recesiune, soluţia pentru reducerea deficitului fiind diminuarea cheltuielilor sociale şi curente şi alocarea de bani pentru investiţii.

Oficialul BNR a vorbit atunci şi despre cheltuielile mari sociale şi pentru salarii pe care statul nu le mai poate suporta în condiţiile unor venituri bugetare reduse, arătând că România trebuie să decidă către ce model de guvernare se îndreaptă.

După aproape o săptămână de discuţii, au apărut în presă variante de negocieri care indicau iminenţa unei majorări semnificative a taxelor, respectiv creşterea cotei unice de la 16% la 20% şi a TVA de la 19% la 24%, ambele propuneri fiind atribuite experţilor FMI. Acest scenariu a atras criticile tuturor partenerilor sociali, aceştia arătând că o creştere a impozitării ar bloca, practic, posibilitatea revenirii economiei.

De fapt, aceste cifre au fost avansate tocmai pentru ca opinia publică să conştientizeze situaţia gravă în care se găseşte bugetul de stat, o creştere atât de spectaculoasă fiind văzută, cel mai probabil şi de FMI, ca o măsură cu efecte negative asupra încasărilor bugetare.

Şeful statului a declarat, joi, că tranşa următoare de la FMI ar fi trebuit eliberată în partea a doua a lunii iunie, dar cu certitudine vor fi introduse benchmark-uri care vor face ca tranşa să intre "pentru luna iulie", pentru ca Guvernul să probeze că este angajat în măsurile convenite.

România are în derulare un acord de împrumut extern cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale în valoare de 20 miliarde euro. O misiune FMI se află în această săptămână la Bucureşti pentru cea de-a patra evaluare a derulării programului economic care condiţionează împrumuturile.