BNR: Accentuarea riscurilor fiscale şi tensiunile din Grecia ar putea complica redresarea economiei

"Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării dezinflaţiei, dar şi o relativă accentuare a riscurilor de provenienţă internă asociate realizării obiectivelor politicilor fiscală şi a veniturilor în sectorul public, precum şi a incertitudinilor privind evoluţia mediului economic extern în condiţiile recentelor tensiuni induse de criza finanţelor publice din Grecia. Aceşti factori ar putea complica perspectivele redresării economiei româneşti", se arată în comunicatul detaliat transmis de Consiliul de Administraţie BNR după şedinţa de politică monetară.

FMI a anunţat înainte de începerea discuţiilor privind a patra evaluare a acordului Stand-by, că a modificat prognoza de creştere economică a României în acest an de la 1,3% la 0,8%.

Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a declarat, luni, că una dintre analizele discutate cu echipa FMI prezentă la Bucureşti indică scăderea conomiei şi în acest an, precizând însă că nu a fost încă stabilită o estimare finală.

Banca centrală notează că analiza evoluţiei indicatorilor macroeconomici relevă continuarea procesului de dezinflaţie şi a dinamicii anuale ascendente a exporturilor, precum şi menţinerea deficitului de cont curent la niveluri sustenabile.

În acelaşi timp, se constată persistenţa atât a deficitului de cerere agregată, cât şi a scăderii în termeni anuali a creditului acordat sectorului privat.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 4,2% în martie de la 4,47% în luna precedentă, revenind astfel în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei, de 3,5% plus minus un punct procentual, în special ca efect al evoluţiei favorabile a preţurilor alimentare, pe fondul volatilităţii relativ reduse a cursului de schimb al leului.

"În plan monetar este de consemnat continuarea trendului descendent al ratelor medii ale dobânzilor pe diferite segmente ale pieţei financiare interne, ca efect al reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară şi al îmbunătăţirii lichidităţii din sistemul bancar, procesul de ajustare a ratelor dobânzilor practicate de instituţiile de credit faţă de clienţii non-bancari continuând", se mai spune în comunicatul băncii centrale.

Conduita politicii monetare a vizat asigurarea unui ansamblu de condiţii monetare reale în sens larg adecvate atât convergenţei ratei inflaţiei către obiectivele stabilite pe termen mediu, cât şi revitalizării sustenabile a procesului de creditare a economiei româneşti, menţionează BNR.

În acest context, CA al BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la minimul istoric de 6,25% pe an, şi menţinerea ratelor pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, la 15%, şi în valută, la 25%.

Reducerea dobânzii de politică monetară la 6,25% pe an este aplicabilă începând de miercuri, 5 mai.

Totodată, banca centrală a reiterat că urmăreşte gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

CA al BNR reafirmă că respectarea în continuare a obiectivelor asumate în cadrul aranjamentului multilateral de finanţare externă cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale este de natură să faciliteze consecvenţa mix-ului de politici macroeconomice, esenţială pentru asigurarea unui proces de dezinflaţie sustenabil, menţinerea stabilităţii financiare şi relansarea durabilă a activităţii economice.

BNR reiterează că va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, să asigure menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.

CA al BNR a analizat şi aprobat marţi şi raportul trimestrial asupra inflaţiei, document ce va fi prezentat joi, 6 mai, într-o conferinţă de presă.

Potrivit calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 30 iunie.

De la începutul anului CA al BNR s-a întâlnit în cadrul a patru şedinţe de politică monetară şi a decis reducerea dobânzii cu 1,75 puncte procentuale, de la 8% la nivelul minim istoric de 6,25%.