BOR: Costurile de execuţie a Catedralei Mântuirii Neamului, aproape 170 milioane euro, în trei ani

Potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române, costurile de execuţie ale Catedralei Mântuirii Neamului sunt estimate în prezent la 160-170 milioane de euro pentru faza "la roşu", ceea ce reprezintă echivalentul realizării a 8,5 kilometri de autostradă în România anului 2010, sumă eşalonată pe o perioadă de trei ani (2010-2013). După acest interval, viitoarea Catedrală patriarhală va intra în faza de finisări şi dotare cu mobilier.

Noul lăcaş va avea, potrivit temei de proiectare, 120 de metri lungime, 70 de metri lăţime, 120 de metri înălţime, iar la slujbele religioase din interiorul catedralei vor putea participa 5.000 de persoane, fiind ca suprafaţă "de zece ori mai mică decât clădirea Parlamentului din vecinătate", a precizat sursa citată

"La sfinţirea locului pe care urmează să fie construită Catedrala, în 29 noiembrie 2007, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că viitoarea Catedrală patriarhală nu va imita construcţiile imense din timpul dictaturii comuniste, ci va fi un corectiv al lor, în sensul unei volumetrii decente şi armonioase, care să evite orice stil gigantesc sau strivitor. Clădirea propriu-zisă va avea 60 de metri, ceea ce corespunde unei clădiri cu 15 etaje, restul de 60 de metri reprezentând turla şi crucea din vârful acesteia", potrivit aceluiaşi document.

În ceea ce priveşte finanţarea construirii viitoarei Catedrale patriarhale, principalii susţinători ai construirii acesteia sunt credincioşii ortodocşi români.

Potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al Cultelor, toate cultele religioase recunoscute din România sunt de drept privat, dar de utilitate publică (art.8, alin.1). "Ca atare, este firească şi îndreptăţită sprijinirea de către Stat a cultelor religioase recunoscute din România, inclusiv în construirea de locaşuri de cult în raport cu numărul credincioşilor şi nevoile reale (art. 10, alin. 1 şi 6), cum se întâmplă în România în ultimii 20 de ani (anexele la Legea bugetului de Stat din ultimii ani)", potrivit sursei citate.

Pe de altă parte, conform legii, pentru construirea Catedralei, fondurile destinate construirii viitoarei Catedrale patriarhale vor fi asigurate de către Patriarhia Română, Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie, precum şi de autorităţile administraţiei publice locale (conf. art. 1, alin. 2 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2005, modificată şi completată prin Legea nr. 376/2007).

În plus, terenul pe care se va ridica viitorul lăcaş de cult a fost atribuit legal Patriarhiei Române de către Statul român. "Ţinem să precizăm faptul că dreptul de proprietate al Patriarhiei Române asupra terenului situat în Calea 13 Septembrie, nr. 4-60, sect. V, Bucureşti, destinat exclusiv construirii Ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, reprezintă, în primul rând, un act de dreptate. Terenul atribuit în proprietate Patriarhiei Române reprezintă o reparaţie morală pentru cele trei biserici demolate din zona Dealului Arsenalului, Spirea Veche, Izvor şi Alba-Postăvari şi cele două lăcaşuri de cult translatate pe alte amplasamente mascate de blocuri, Mihai-Vodă şi Schitul Maicilor, pentru a se construi, în perioada regimului comunist, actuala clădire a Palatului Parlamentului. Ca atare, Patriarhia Română consideră atribuirea în proprietate a terenului pentru construirea unei catedrale patriarhale de utilitate publică drept un act reparatoriu şi responsabil din partea legiuitorului", se mai spune în documentul instituţiei.

Potrivit Patriarhiei Române, în Albania - una dintre cele mai sărace ţări din Europa, cu o populaţie de aproximativ trei milioane de locuitori, dintre care ortodocşii reprezintă o minoritate de 20% - Biserica Ortodoxă Albaneză a început în anul 2007 construirea unei mari catedrale cu hramul "Învierea Domnului" în centrul capitalei Tirana, fără să existe o opoziţie din partea majorităţii musulmane (70% din populaţie) sau a unor grupări cu interese oculte. Până la începutul anului 2010, această catedrală a fost finalizată "la roşu" şi acoperită, urmând să mai fie construite un sediu nou al Sfântului Sinod, un centru de conferinţe şi un muzeu.