În România, aproximativ 545.000 de persoane suferă de apnee în somn

Vineri, a avut loc deschiderea oficială a Laboratorului de Somnologie în cadrul Spitalului de Pneumofiziologie Palazul Mare Constanţa. Valoarea investiţiei se ridică la 15.000 de euro, principalul scop al laboratorului fiind diagnosticarea Sindromului de Apnee în Somn.

Apneea în somn reprezintă o afecţiune a aparatului respirator caracterizată prin întreruperea temporară a respiraţiei. Cei care suferă de apnee în somn prezintă opriri ale respiraţiei în mod repetat în timpul somnului, pe o perioadă de cel puţin zece secunde. Numărul episoadelor apneice variază de la 5 la 50 într-o oră de somn. În România, există aproximativ 545.000 de potenţiali pacienţi, dintre care zece la sută se află în Bucureşti.

Cu o frecvenţă situată între 2 şi 4% în masa populaţiei, apneea în somn netratată, care este asociată cu o paletă complexă de co-morbidităţi, are un grad de mortalitate foarte ridicat.

Potrivit doctorului Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumonologie, apneea în somn nu trebuie confundată cu sforâitul sau roncopatia, simptom de competenţa medicului ORL-ist. "Aproximativ 70-80 la sută din populaţia peste 45 de ani din ţara nostră sforâie în timpul somnului, şi acest lucru nu înseamnă că suferă de apnee în somn. Doar când este asociat cu pauze respiratorii putem vorbi de această afecţiune", a spus el.

Complicaţiile apneei în somn netratate pot fi foarte grave, precum accidente rutiere, casnice, moarte subită în somn, hipoventilare diurnă, hipertensiune pulmonară, atacuri ischemice crebrale, scăderea libidoului.

Simptomele nocturne ale apneei în somn sunt sforăit intens, somn agitat, tresăriri nocturne, microtreziri repetate, aritmii cardiace, nicturie, iar cele diurne sunt somnolenţa excesivă, cefalee matinală, dureri precordiale, deteriorare intelectuală.

Statisticile internaţionale arată că pacientul tipic cu SAS este bărbat - apneea în somn este de cinci ori mai frecventă la sexul masculin, iar la femei apare de regulă la vârsta menopauzei - are între 30 şi 60 de ani, suferă de obezitate – 70% dintre pacienţii cu SAS, fumează şi are tulburări de somn, des identificate prin sforăit şi somnolenţă în timpul zilei.

Tratamentul SAS costă între 800 şi 2.500 de euro pe lună, în multe ţări fiind compensat în proporţie de 50 până la sută la sută. Nu este şi cazul României, unde sub zece la sută din pacienţi beneficiază de tratament, restul neavând contextul financiar care să permită susţinerea lui.

Diagnosticarea SAS se face prin două metode: poligraf şi polisonografie. Una dintre metodele de tratament este conectarea la un aparat pentru presiune continuă pozitivă, care prin intermediul unei proteze respiratorii, împinge aerul şi ţine deschise căile respiratorii superioare, corectându-se apneea şi sforăitul. Preţul unei măşti este între 100 şi 300 de euro, în timp ce închirierea aparatului este între 100 şi 190 de de lei pe lună.

În România, primul laborator de somnologie a fost înfiinţat în anul 1996. În prezent există în jur de 25 de laboratoare atât în centrele universitare consacrate, cât şi în oraşele mari din ţară. În Germania există peste 300 de laboratoare pentru diagnoza diverselor forme de patologii ale somnului.

Laboratorul deschis vineri la Constanţa este al doilea din judeţ, primul fiind înfiinţat în urmă cu un şi jumătate. În această perioadă, au fost analizate cazurile a 104 pacienţi, dintre care 70 au fost diagnosticaţi cu apnee. Dintre aceştia doar trei urmează permanent tratamentul, în România existând un deficit educaţional privind consecinţele acestei afecţiuni în lipsa tratamentului.