Cadrele didactice universitare consideră că pregătesc studenţii pentru a face faţă pe piaţa muncii, însă tipul de absolvent propus de ei nu coincide cu modelul dorit de angajatori, prin prisma celor mai importante abilităţi şi cunoştinţe, firmele fiind nevoite să organizeze cursuri de pregătire.

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) a lansat, joi, raportul "Barometrul calităţii -2009", în care analizează, printre altele, şi opinii privind cuprinderea absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă.

Astfel, cadrele didactice consideră că primele cinci cunoştințe şi abilităţi la a căror formare contribuie, în mare şi foarte mare măsură, facultatea la care predau ei sunt abilitatea de a sintetiza informațiile primite (80%), gândirea analitică (79%), abilitatea de a folosi computerul și noile tehnologii (79%), capacitatea de a argumenta convingător un punct de vedere (77%) și capacitatea de a transpune în practică cunoștințele dobândite (75%), se arată în raport.

Pe de altă parte, în opinia angajatorilor, primele cinci cunoştințe şi abilităţi pe care un absolvent trebuie să le aibă sunt: capacitatea de a se organiza la locul de muncă (97%), capaciatea de a lucra în echipă (96%), capacitatea de a comunica (cu colegii, superiorii, clienții etc.) (96%), punctualitatea (93%) şi moralitatea (90%).

Studiul arată că, deşi universitarii îşi asumă funcţia de pregătire a absolvenţilor pentru piața muncii, tipul de absolvent propus nu coincide cu tipul de absolvent dorit de angajatori (din perspectiva celor mai importante cinci cunoştinţe şi abilităţi).

Totodată, 59% dintre cadrele didactice sunt de părere că învăţământul românesc este cel puțin la fel de bun precum cel din Europa de Vest, în timp ce doar 41% dintre studenți susţin un astfel de punct de vedere. Comparând situaţia cu cea din universităţile europene, primul procent (59%) este mai credibil cel puţin în domeniile legate de formarea în profesii bine conturate cum sunt medicina, ingineria, etc.

Analizând percepţiile studenţilor cu privire la cunoştinţele şi abilitățile pe care se aşteaptă să le dobândească în timpul facultăţii, s-a constatat că acestea se suprapun parţial, atât pe configuraţia de cunoştințe şi abilităţi a angajatorilor, cât şi pe cea propusă de cadrele didactice.

Deşi marea majoritate a cadrelor didactice asumă rolul universității de pregătire a absolventului pentru piața muncii, comportamentul angajatorilor de pe piață pare a indicat o altă percepţie cu privire la funcţia universităţilor şi, implicit, a programelor de studii. Astfel, angajatorii au declarat, în proporție de peste 50%, că organizează cursuri de pregătire şi formare profesională destinate absolvenţilor proaspăt angajați (fie în interiorul firmei, fie prin contractarea de programe specializate).

"Apelul angajatorilor la completarea pregătirii studenţilor prin cursuri speciale poate fi interpretat în cel puţin două modalităţi. Prima modalitate de interpretare ar fi aceea că angajatorii nu sunt foarte mulţumiţi de pregătirea furnizată de universităţi; în condiţiile în care 33% dintre angajatori consideră că datoria de a pregăti absolvenţi pentru piaţa muncii aparţine universităţilor. A doua modalitate de interpretare ar fi aceea că cerinţele şi nevoile firmelor sunt atât de specifice încât pregătirea universitară trebuie completată prin cursuri speciale organizate la scurt timp după angajare. Astfel, 28% dintre angajatori consideră că responsabilitatea pregătirii pentru locul de muncă aparţine firmelor şi nicidecum universităţilor", potrivit raportului ARACIS.

 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cadrele didactice şi angajatorii au opinii diferite în privinţa abilităţii absolvenţilor.

Comentarii