Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoGuvernul a decis să reorganizeze agenţiile după ce a constatat că numărul de angajaţi a crescut nejustificat, iar veniturile proprii sunt utilizate pentru iahturi, sedii şi acordări de prime, economiile rezultate din restructurare fiind estimate la 220 milioane lei anual, a afirmat premierul Boc
El a arătat, în plenul Parlamentului, că agenţiile guvernamentale au devenit, de-a lungul ultimilor ani, un "sistem de rentă" pentru clientela politică şi şi-au pierdut pe parcursul anilor raţiunea de a exista.
Conform datelor prezentate de premier, numărul angajaţilor din administraţia centrală a crescut de la 159.000 persoane, în 2004, la 218.000 salariaţi, în 2008, într-o structură în care numărul experţilor este de 40-60% din totalul personalului, restul de angajaţi reprezentând suportul tehnico-administrativ.
Şeful Guvernului a mai reclamat faptul că nu există un mecanism de control al taxelor şi tarifelor percepute de către autorităţile şi agenţiile guvernamentale, iar banii colectaţi din această sursă, reprezentând veniturile proprii ale acestor instituţii, au fost utilizaţi pentru achiziţionări de sedii şi mobilier, precum şi pentru acordarea de prime şi sporuri care "depăşesc cu mult limita bunului simţ".
El a arătat că este necesar să fie oprit această risipă, prin proiectul de lege pentru reorganizarea agenţiilor, promovat de Guvern prin angajarea răspunderii.
"Adio iahturi, adio maşini de lux. Este necesar să punem capăt acestui dezmăţ pe bani publici", a spus Boc.
Guvernul a schimbat regimul de finanţare al mai multor structuri, precum Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Inspectoratul de Construcţii, Agenţia de Investiţii, Registrul Comerţului, obligându-le să cedeze bugetului de stat banii din taxe, păstraţi în prezent de aceste instituţii, au declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, surse oficiale.
Modificarea regimului de finanţare a fost decisă în şedinţa de duminică a Guvernului, la dezbaterea proiectului de lege privind reorganizarea agenţiilor guvernamentale.
"A fost schimbat regimul de finanţare pentru mai multe agenţii care erau finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Acum îşi modifică regimul de finanţare, în sensul că, deşi colectează taxe şi venituri pentru diferite activităţi şi servicii, banii vor fi vărsaţi la bugetul statului, urmând să fie efectuate cheltuieli din buget numai după aprobarea ordonatorilor de credite", au arătat sursele citate.
Pe lista agenţiilor pentru care Guvernul a schimbat regimul de finanţare au fost incluse, printre altele, Agenţia de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), Comisia Naţională de Prognoză (CNP), Centrul Naţional de Calificare si Instruire Feroviară CENAFER, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Centrul Naţional de Management Programe, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Agenţia Română de Investiţii Străine (ARIS), Agenţia Nucleară, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, Institutul Naţional de Administraţie (INA), Inspecţia Muncii, Agenţia Naţionala a Medicamentului, Agenţia Domeniilor Statului.
Premierul Emil Boc a afirmat, în luna august, că agenţiile "stau călare" pe aproximativ un miliard de euro, bugete gestionate după dorinţă, şi că prin legea pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea, veniturile obţinute de autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, reorganizate ca instituţii publice finanţate integral de la bugetul de stat, vor fi vărsate la bugetul de stat.
Conform unui document guvernamental obţinut de MEDIAFAX, totalul disponibilităţilor instituţiilor publice subordonate central, finanţate din venituri proprii, aflate în conturi deschise la trezoreria statului la 31 iulie 2009, se ridică la 3,2 miliarde lei (circa 780 milioane euro).
Totalul disponibil este de 2,1 miliarde lei, din care 1,5 miliarde lei reprezintă disponibil al instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale finanţate integral din venituri proprii, 431,3 milioane lei disponibil din activitatea sanitară (având ca titulari de cont spitale şi centre medicale judeţene şi ale municipiului Bucureşti) şi 163,4 milioane lei venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ superior la trezoreria statului.
Depozitele constituite la trezoreria statului de aceste instituţii publice însumează 1,1 miliarde lei, din care aproximativ un miliard de lei rezultate din disponibilităţile instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale finanţate integral din venituri proprii şi 153,7 milioane lei din disponibilităţile instituţiilor de învăţământ superior.
Guvernul îşi angajează răspunderea, marţi, asupra proiectelor de lege privind educaţia naţională, salarizarea unitară a personalului bugetar şi reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, în trei şedinţe comune succesive ale celor două Camere ale Parlamentului.
Executivul a acceptat puţin peste 120 de amendamente la cele trei proiecte de legi, reprezentând mai puţin de 5% din totalul celor aproximativ 2.680 de propuneri formulate de către parlamentari pentru aceste acte normative.
Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului113.
Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului 2, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Executiv, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatoriu pentru Guvern.
Mai multe federaţii din educaţie, sănătate, administraţie publică şi poliţie, reunite în Alianţa bugetarilor, pichetează sediul Parlamentului, nemulţumite de prevederile legii salarizării unitare. Sindicaliştii cer ca Guvernul să renunţe la angajarea răspunderii pe legea unică a salarizării şi renegocierea actului normativ, precum şi stoparea disponibilizărilor din sectorul bugetar şi neacceptarea concediului de zece zile fără plată.
