CC: Eşalonarea plăţii sumelor către personalul din justiţie, neconstituţională

Curtea Constituţională a decis, marţi, că este neconstituţională eşalonarea plăţii sumelor prevăzute de OUG 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei.

Potrivit Curţii este neconstituţional articolul III din OUG 75/2008 care prevede: "(1) Plata sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei, se va realiza, eşalonat, în termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, modalitatea de eşalonare fiind stabilită prin ordin comun al ministrului Justiţiei, ministrului Economiei şi Finantelor, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Ordinul prevăzut la alin. (1) se emite în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgenţă şi va fi comunicat executorilor judecătoreşti, precum şi trezoreriei ori instituţiei bancare unde debitorii au deschise conturi".

De asemenea, excepţia admisă marţi de judecătorii Curţii Constituţionale se referă şi la articolele 1-5 din Ordonanţa 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii.

"Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă", potrivit articolului 1, iar articolul 2, care a fost declarat neconstituţional, arată că, "dacă executarea creanţei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituţia debitoare este obligată ca, în termen de şase luni, să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată". Potrivit articolului, "acest termen curge de la data la care debitorul a primit somaţia de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului".

Articolul 3 prevede că, în cazul în care instituţiile publice nu îşi îndeplinesc obligaţia de plată în termenul prevăzut la articolul 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă şi/sau potrivit altor dispoziţii legale aplicabile în materie.

Articolul 4 reglementează că "(1) ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii; (2) virările de credite bugetare prevăzute la alin. (1) se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale".

Potrivit articolului 5, creditorul şi debitorul pot conveni asupra altui termen decât cel prevăzut la articolul 2, precum şi asupra unor alte condiţii de îndeplinire a oricăror obligaţii stabilite prin titlul executoriu.

OUG 75/2008 a mai fos supus controlului constituţional, în 21 ianuarie, Curtea Constituţională admiţând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolelor I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei.

Aceste articole se refereau la acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat şi alte categorii de personal din sistemul justiţiei.

Excepţia fusese ridicată din oficiu de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în unsprezece speţe privind drepturile salariale.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, afirma că Ordonaţa 75/ 2008 a fost doar un pas pentru a rezolva criza bugetară la Ministerul Jusrtiţiei, fiind impusă de "impactul neaşteptat şi de amploarea fenomenului care ar fi dus la blocarea întregului sistem judiciar românesc".

Între timp, Curtea Constituţională a statuat că este ilegal ca instanţele să acorde drepturi salariale, neţinând cont de lege, deoarece se substituie puterii Legislative şi crează "sisteme de salarizare paralele" celor stabilite prin acte normative.