Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Pot să spun că prima trecere peste Codul penal, cu modificările substanţiale, este făcută. Mai avem puţin de periat la partea de redactare tehnică, dar Codul penal, săptămâna viitoare, va putea fi pus într-o discuţie generală, va putea fi trimis la Comisia Europeană, tradus şi pus pe masa Parlamentului", a declarat, marţi, coordonatorul subcomisiei parlamentare pentru Codul penal, deputatul PSD Victor Ponta.
El a precizat că, la nivelul subcomisiei, vor demara imediat dezbaterile al Codul de procedură penală. "Procedura o începem imediat ce terminăm Codul penal. Va mai dura, nu vreau să fiu excesiv de optimit - o lună, două, trei - important este să iasă bine. Dacă principiile le-am bătut în cuie şi au fost agreate de toate forţele politice, în Procedură va fi mai mult muncă tehnică, nu politică", a precizat Ponta.
El a arătat, totodată, referindu-se la principalele teme care au suscitat interes în ceea ce priveşte Codul penal, că în ceea ce priveşte pornografia infantilă subcomisia a adoptat textul propus de Asociaţia "Salvaţi copiii".
Ponta a precizat, de asemenea, că s-a reintrodus în Codul penal infracţiunea de incest în formula pe care o solicitase Biserica Ortodoxă Română (BOR).
În ceea ce priveşte infracţiunea de înaltă trădare, Ponta a precizat că s-a agreat soluţia ca membrii CSAT - şi nu doar şeful statului - în situaţia în care săvârşesc infracţiunea de trădare să fie pedepsiţi cu detenţia pe viaţă.
Ponta a mai spus că s-a agreat, totodată, soluţia să se considere infracţiune purtarea unei arme, nu doar care necesită autorizarea, la adunările publice, la manifestările cultural-sportive, în locurile destinate devertismentului - cluburi discoteci.
"Este o infracţiune să mergi acolo nu doar cu o armă - pistol, armă letală - ci şi cu alte arme pentru care nu este necesară autorizarea - cuţit, box, instrument destinat unui act de violenţă. Simplul fapt că îl porţi la meci sau în discotecă va fi sancţionat penal", a spus Ponta.
El a mai arătat că, pentru prima dată în dreptul penal românesc, cel care comite un accident, nu neapărat rutier, comiţând o infracţiune împotriva unui părinte, acesta decedând sau nefiind în situaţia de a-şi întreţine copii, se va substitui, prin hotărârea de condamnare, în rolul de susţinător al copiilor şi al familiei şi, dacă acesta nu-şi îndeplineşte, cu rea credinţă, obligaţiile de susţinere, va răspunde penal.
"Până acum erau persoane condamnate, în special pentru accidente rutiere, să plătească urmaşilor o întreţinere. Nu plăteau şi erau trimişi în civil. Dacă părintele care nu-şi plăteşte obligaţiile faţă de copil este pedepsit penal, la fel şi cel care a comis o infracţiune împotriva părintelui - prin decesul sau vătămarea gravă a părintelui - trebuie să preia sarcina de a-i sprjini pe acei copii. Trebuie să răspundă penal dacă, cu rea credinţă, nu-şi îndeplineşte această obligaţie", a explicat Ponta.
Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului nu au stabilit, marţi, din lipsă de cvorum, procedura legală pentru dezbaterea proiectului Codului penal, proiect care a fost finalizat de subcomisia specială.
Chestorul Biroului Permanent al Senatului Ioan Chelaru a declarat că Birourile Permanente ale celor două Camere se vor întruni, miercurea viitoare, într-o nouă şedinţă, pentru a stabili atât procedura legală parlamentară în cazul proiectului de Cod penal, cât şi solicitarea subcomisiei pentru Codul civil de prelungire cu o lună a termenului de depunere a raportului.
Chelaru a motivat amânarea unei decizii prin lipsa de cvorum în cadrul celor două Birouri Permanente, în cazul Codului penal, respectiv prin absenţa preşedintelui subcomisiei speciale, Daniel Buda, în cazul Codului civil.
Cele două Birouri Permanente s-au rezumat la a lua act de raportul subcomisiei pentru Codul penal că dezbaterea pe acest proiect s-a finalizat.
Întrucât proiectul de Cod penal rezultat în urma dezbaterilor din subcomisia specială este sensibil diferit de proiectul iniţiat de Ministerul Justiţiei, cel mai probabil membrii subcomisiei îşi vor însuşi, ca iniţiativă legislativă, proiectul rezultat din dezbateri.
În acest caz, proiectul semnat de membrii subcomisiei va urma procedura legală obişnuită: depunerea la Biroul Permanent, sesizarea Comisiilor juridice şi dezbaterile în plen.
De asemenea, în proiectul subcomisiei, din Codul penal au fost eliminate infracţiunile referitoare la corupţie, acestea urmând a face obiectul legii speciale. Mai mulţi parlamentari jurişti au explicat că motivarea acestei eliminări este legată de procedura mai simplă de modificare în Parlament a unei legi decât a Codului penal. De asemenea, în cazul în care infracţiunile de corupţie nu vor mai figura în Codul penal, ci doar în legea specială de combatere a corupţiei, cercetarea penală nu va fi făcută de Parchetul General, ci de Direcţia Naţională Anticorupţie.
