Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPreşedintele Comitetului Naţional de Vaccinologie din Ministerul Sănătăţii, profesor doctor Adrian Streinu Cercel, a spus că din 2007 a început analiza programului naţional de vaccinare.
"În luna august am elaborat propunerea de schimbare programului vaccinal. Acesta prevede înlocuirea variantei orale a vaccinului antipolio oral cu un produs injectabil, la recomandarea OMS şi includerea vaccinului împotriva cancerului de col uterin. Ţinta pentru următorii ani este reprezentată de eradicarea poliomielitei", a mai spus medicul.
O altă noutate ar fi întărirea rezistenţei faţă de tetanos şi diferie şi în consecinţă vaccinarea adulţilor în rapel din 10 în10 ani. "Această acoperire împotriva difteriei este importantă pentru ceea ce se întâmplă. Suntem în zona de mare circulaţie dinspre Asia şi Europa de Est, suntem o ţară de tranzit, trebuie să luăm măsuri de securitate pentru prevenirea intrării de noi microorganisme. În viitor ne dorim să introducem noi vaccinuri la copiii sub şase luni, rotavirsul, pneumococ, hemofilus. Pentru aceasta avem stabilită o întâlnire în februarie, membrii comitetului trebuie să evalueze, să vină cu păreri pro şi contra", a adăugat Streinu Cercel.
Raportorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în România, medicul Victor Olsavscky, a spus că acest calendar trebuia adaptat la noile reglementări UE, întrucât în statele membre sunt realizate în medie între 7 şi 11 vaccinări.
"Este vorba despre 11 vaccinuri cu un anumit calendar, de la naştere, în adolescenţă şi de-a lungul vieţii. Un standard de aur al OMS este valabil cam pentru şase boli, cum ar fi poliomielita, pertusis, difertie, tetanos, rujeola. Pe măsură ce au apărut alte vaccinuri, au fost căutate noi posibilităţi de finanaţare a vaccinului", a adăugat raportorul OMS.
Ţările europene au în plus două-trei vaccinuri, respectiv anti haemophylus influenzae, pneumonia pneumococică şi meningococică şi rotavirus. Vaccinul împotriva meningitei la bebeluşi este folosit în programul de imunizări din Austria, Belgia, Franţa şi Germania. În România acesta costă 82 de lei.
Vaccinul împotriva pneumococcului - pneumonia pneumococică este inclus în program în Austria şi Belgia, în România el costând 280 de lei.
Vaccinul împotriva menincococului - pneumonia meningococică este utilizat în cadrul programului de imunizare în Austria, Belgia, Franţa, în România plătindu-se pentru el 75 de lei. Totodată, vaccinul împotriva cancerului de col uterin este deja utilizat prin programe naţionale de imunizări în Elveţia, Austria, Franţa ,Germania, Luxemburg, Spania, Suedia, preţul produsului fiind în România de 1.300 lei. De asemenea, rotavirus - gastroenterolocolită este folosit în Austria, în România vaccinul costând 295 de lei.
Potrivit unui ordin al Ministrului Sănătăţii, există un calendar intermediar de vaccinare valabil de la 1 octombrie la 30 noiembrie. Din 17 noiembrie va fi introdus, pentru prima dată în România, vaccinul împotriva cancerului de col uterin la fetiţele de nouă ani.
Din 1 decembrie 2008 intră în vigoare noul calendar de vaccinare. Potrivit acestuia, în primele 24 de ore de la naştere copiii primesc prima doză de vaccin împotriva hepatitei B, apoi în perioada 4-7 zile sunt vaccinaţi pentru profilaxia specifică a tuberculozei (BCG). La două luni, copiii primesc simultan vaccinul diftero-tetanic-pertussis acelular (DTPa), vaccin polio inactivat (VPI) şi a doua doză de vaccin hepatitic B (HepB), iar la patru luni o nouă doză DTPa - VPI-simultan. Calandarul prevede ca la şase luni bebeluşii să primească simultan vaccinul DTPa - VPI şi ultima doză HepB, iar la un an DTPa - VPI şi vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (RRO).
La patru ani este administrată o altă doză DTPa , iar la şapte ani (în clasa întâi) RRO, în campanii şcolare. La nouă ani (în clasa a III-a) va fi administrat vaccinul împotriva cancerului de col uterin, la 14 ani (în clasa a VIII-a) vaccinul diftero-tetanic pentru adulţi (dT). La 24 de ani şi, ulterior, din zece în zece ani, se va face vaccin dT.
