Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"În conformitate cu ordinul ministrului Sănătăţii, în perioada 6-15 octombrie s-a desfăşurat o acţiune de control la Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti (SAMB) pentru verificarea respectării legislaţiei în vigoare la nivelul managementului unităţii, având drept obiective principale pe cele menţionate în OMSP nr. 1661. Potrivit raportului, la SAMB există o verigă suplimentară de comunicare care întârzie alertarea echipajelor, de la câteva zeci de secunde până la cinci minute. Acest inconvenient este generat de incompatibilitatea celor două softuri de operare: al centrului unic de apel 112 şi cel al SAMB", potrivit datele prezentate de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, în videoconferinţa de joi, de la sediul MIRA.
Coordonarea compartimentului de transport se face tot prin accesarea 112 şi cu decizia medicului coordonator. Acest fapt suprasolicită activitatea medicului coordonator în detrimentul activităţii de coordonare a urgenţelor.
Structura echipajelor nu este în mod constant în conformitate cu prevederile Ordinului MSP 1092, existând echipaje considerate tip C2 sau B1 fără asistent sau echipaje tip B1 fără medic, care nu sunt dispecerizate corespunzator tipului real de echipaj, ci tipului maşinii, a mai spus demnitarul.
De asemenea, raportul echipei de control arată că starea şi dotarea ambulanţelor este necorespunzătoare, maşinile nu sunt curăţate, există echipamente medicale murdare, se fumează în ambulanţe, cheile ambulanţelor care nu sunt în program de tură nu se găsesc în mod constant la dispoziţie în serviciu, există aparatură medicală descărcată în totalitate şi din acest motiv nu se poate interveni când starea bolnavului este gravă.
În plus, se folosesc mai mult trusele personale decât trusele unice, iar uneori trusele medicale standard ale ambulanţelor sunt amestecate (trusa pentru respiraţie cu trusa pentru medicaţie).
Totodată, potrivit raportului, în unele ambulanţe nu există medicaţie sau echipamente de resuscitare în trusă, fiind pusă în pericol viaţa pacientului, nu există un grafic clar de ture şi gărzi, personalul medical fiind în acelaşi timp în program de ture şi în gardă.
De asemenea, în cadrul aceleiaşi ture de activitate există o discrepanţă între numărul de solicitări efectuate de echipajele de urgenţă, unele cu o medie de trei solicitări faţă de altele cu o medie de 10, ceea ce denota o repartizare ineficientă a resurselor sau posibilitatea ca unele ambulanţe să iasă din program fără a se opera acest lucru în sistemul informatic.
"Există echipaje aşa-numite «la dispoziţie», care sunt destinate unor activităţi, altele decât cele de urgenţă, a căror activitate nu justifică tipul de ambulanţă şi plata acestora pe timp de tură. Există membri ai personalului operativ care figurează în program de lucru şi nu se prezintă la program, parcul de autosanitare este reînnoit, SAMB având în prezent în dotare 68 ambulanţe noi şi 88 ambulanţe vechi. Ambulanţele de urgenţă de tip C şi B au un indice de utilizare de 50 - 60 la sută, iar maşinile vechi sunt exploatate mai mult decât cele noi, repartizarea ambulanţierilor pe ambulanţe fiind de 1,5 ambulanţieri pe maşină, faţă de patru ambulanţieri pe maşină cât este necesar pentru un indice de exploatare de sută la sută", a mai spus ministrul Nicolăescu.
Demnitarul a adăugat că există foi de parcurs corectate, dar necontrasemnate peste corectură, nu este completat numărul de kilometri şi ieşirea din tură pe foaia de parcurs.
"În plus, există foi de parcurs completate cu deplasari fără a fi justificate şi confirmate cursele, sunt situaţii în care ambulanţierul nu s-a prezentat la serviciu, revizorii eliberează foaie de parcurs, iar persoana respectivă este pontată şi plătită. De asemenea, sunt cazui când în timpul programului de lucru ambulanţierii execută lucrări administrative consemnate în foaia de parcurs, fără decizie din partea conducerii", se mai arată în raport.
Din analiza datelor puse la dispoziţie, la solicitarea comisiei de control, de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, privind modul de colaborare şi coordonare a acţiunilor SAMB la apelurile de urgenţă, a rezultat faptul că sunt situaţii când, deşi datele despre cazurile urgente - referitoare la nume, adresă, vârstă - sunt înscrise deja de operatoarea de la serviciul 112 în fişa de caz transmisă operatoarei de la SAMB, aceasta din urmă întreabă din nou apelantul despre aceste date, fapt care-i aduce pacientului un stres suplimentar şi duce la creşterea duratei de intervenţie.
"Din declaraţiile unor angajaţi ai SAMB, care însă au dorit să-şi păstreze anonimatul, a rezultat faptul că este un obicei ca unii ambulanţieri să pretindă medicilor sau asistenţilor medicali cu care merg la caz să împartă cu ei presupusele sume de bani primite de la pacienţi sau de la aparţinătorii acestora, în caz contrar boicotând, prin diferite metode, activitatea prestatată de echipaj. Având în vedere constatările comisiei de control, membrii comisiei consideră că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru încetarea contractului de management încheiat între managerul general al SAMB, dr Ovidiu Cismaru, şi directorul executiv al ASPMB", a mai spus demnitarul.
În raport se propune şi numirea unui nou comitet director. "Pentru eficientizarea activităţii SAMB se propune separarea serviciului de transport neasistat de activitatea de urgenţă, atât la nivel central, cât şi la nivelul microstaţiilor şi preluarea acestui sector de activitate de către dispeceratele de sector", a conchis demnitarul.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, i-a cerut managerului Ambulanţei Capitalei, Ovidiu Cismaru, să demisioneze, din cauza neregulilor găsite în urma controlului, iar dacă nu va face acest lucru i-a solicitat directorului Autorităţii de Sănătate Publică Bucureşti să îl demită.
Directorul Ambulanţei Bucureşti, Ovidiu Cismaru, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că nu demisionează şi aşteaptă să fie demis de şeful Autorităţii de Sănătate Publică Bucureşti, aşa cum a cerut ministrul Sănătăţii, pentru ca apoi să poată ataca decizia în instanţă.
