CNCD: S-a dublat numărul petiţiilor, criteriile de discriminare sunt mai ales etnia şi handicapul

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a precizat, joi, la prezentarea sondajului "Percepţii şi atitudini ale populaţiei României faţă de fenomenul de discriminare", că în 2007 s-a dublat numărul petiţiilor pentru soluţionarea unor cazuri de discriminare primite de CNCD, acesta ajungând la 836.

Dintre acestea, 546 au fost soluţionate şi au fost acordate 64 de sancţiuni, în principal amenzi sau avertismente. Criteriul de discriminare cel mai des invocat de reclamanţi a fost etnia, urmat de handicapul fizic sau psihic.

Potrivit sondajului de opinie, prezentat într-o conferinţă de presă de joi de sociologul Diana Munteanu, CNCD, ca "instituţie centrală cu rol în prevenirea şi combaterea discriminării" este cunoscută de 63 la sută dintre respondenţi, dar alte instituţii se bucură de notorietate mai mare (sindicatele - 94 la sută, Protecţia Consumatorului - 92 la sută, Consiliul Naţional al Audiovizualului - 84 la sută). Majoritatea celor care sunt la curent cu activitatea CNCD ştiu despre această instituţie din mass-media, dar ea nu se bucură de mare încredere din partea publicului (doar 20 la sută din respondenţi au încredere în CNCD), deoarece oamenii nu au suficiente informaţii despre ea.

Sondajul şi-a propus, în principal, să surprindă fenomenul de discriminare prin prisma percepţiei publicului. Astfel, întrebările din chestionar s-au concentrat pe patru dimensiuni: percepţiile privind fenomenul de discriminare, opiniile populaţiei privind persoanele cu caracteristici sociale şi biologice diferite, dimensiuni ale fenomenului de discriminare şi gradul de cunoaştere a instituţiei specializate în combaterea discriminării (CNCD).

Întrebaţi care sunt problemele majore de pe agenda publică, peste 80 la sută dintre cei intervievaţi au menţionat preţurile ridicate, corupţia, infracţionalitatea, sănătatea, discriminarea fiind ultima pe listă.

În ceea ce priveşte evoluţia fenomenului de discriminare după aderarea României la UE, realizatorii sondajului au constatat că în mediul urban populaţia este de părere că acesta este la fel şi după 1 ianuarie 2007 (57 la sută), în vreme ce locuitorii din mediul rural nu şi-au format o opinie despre aceasta sau cred că ea s-a diminuat.

Din punct de vedere al setului de valori morale, deşi peste 70 la sută dintre respondenţi au considerat că acestea sunt importante sau foarte importante, majoritatea acestora plasează pe ultimul loc valorile ce ţin de toleranţă şi diversitate.

"Deşi respectul pentru ceilalţi oameni se situează pe primul loc ca frecvenţă a menţiunilor, această valoare nu se asociază întotdeauna şi cu respectul faţă de cultura şi tradiţiile altor popoare: patru la sută dintre cei care afirmă că respectul pentru ceilalţi oameni este important sau foarte important consideră că respectul pentru cultura şi tradiţiile altor popoare este puţin sau deloc important, iar 16 la sută dintre aceştia îl poziţionează în zona neutră - nici important, nici neimportant", subliniază cercetarea.

Patruzeci la sută dintre persoanele care consideră egalitatea dintre femei şi bărbaţi importantă sunt de părere că femeile sunt discriminate în societate, iar 22 la sută dintre femeile participante la sondaj cred că bărbaţii sunt favorizaţi. Domeniile în care femeile se simt discriminate sunt, mai ales, accesul pe piaţa muncii şi dreptul la timp liber.

Aproape 30 la sută dintre respondenţi au mărturisit că s-au simţit discriminaţi în ultimii doi ani, în special pe piaţa muncii, în ceea ce priveşte accesul la bunuri, servicii şi locuri publice, dreptul la demnitate umană sau dreptul la justiţie.

Vârsta este, de asemenea, un criteriu de discriminare, însă nu este direcţionat strict către cei tineri sau către cei în vârstă.

"Dintre cei care consideră că au fost discriminaţi din cauza vârstei, 45 la sută au fost trataţi diferit de o persoană mai tânără, iar 47 la sută de o persoană mai în vârstă", arată sondajul.

Printre observaţiile cercetării se numără şi faptul că persoanele infectate cu HIV/SIDA şi persoanele cu handicap sunt cele mai discriminate grupuri, mai ales la angajare sau la locul de muncă, în locurile publice şi la şcoală. Romii sunt, de asemenea, discriminaţi adeseori la angajare sau la locul de muncă.

Persoanele infectate cu HIV/SIDA nu ar trebui să înveţe în clase separate în şcoli (susţin 43 la sută dintre respondenţi) şi nu ar trebui să li se interzică accesul la transport în comun (au spus 64 la sută dintre intervievaţi). Totuşi, 53 la sută dintre persoanele care au răspuns la întrebările din chestionar nu ar accepta să aibă prieteni apropiaţi infectaţi cu HIV/SIDA şi 39 la sută nu i-ar accepta la locul de muncă.

Homosexualitatea este şi ea percepută ca fiind un lucru rău de 68 la sută dintre respondenţi, iar din rândul acestora 36 la sută consideră că relaţiile homosexuale ar trebui sancţionate, în special prin interzicerea unor drepturi. De asemenea, 56 la sută dintre intervievaţi consideră că homosexualilor ar trebui să li se interzică organizarea de evenimente publice, iar 36 la sută nu vor ca aceştia să mai apară în emisiuni TV.

În ceea ce priveşte stereotipiile, românii, maghiarii, chinezii şi evreii sunt priviţi ca având mai multe trăsături pozitive, arabii şi Martorii lui Iehova sunt asociaţi în aceeaşi măsură cu trăsături pozitive şi negative, iar romii şi africanii sunt asociaţi mai mult cu trăsături negative.

Sondajul a fost realizat de Gallup Organization România, fiind intervievate 1.200 de persoane, cu vârsta de 18 ani şi peste, din toată ţara, atât din mediul urban, cât şi din cel rural. Ancheta s-a desfăşurat în perioada 27 iunie - 7 iulie 2008.

Realizarea sondajului a costat aproximativ 25.000 de euro, potrivit preşedintelui CNCD, iar executarea s-a făcut prin achiziţii publice prin licitaţii electronice.