Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a declarat, într-o conferinţă de presă, că membrii Comisiei Permanente au hotărât ca proiectul de lege privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc să fie înaintat Parlamentului ca o iniţiativă cetăţenească.
Preşedintele CNS a explicat că în perioada următoare se vor face toate demersurile prevăzute de lege ca imediat după alegerile parlamentare din noiembrie statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc să fie depus la Parlament ca iniţiativă cetăţenească.
Potrivit sursei citate, pentru aceasta este nevoie, printre altele, de strângerea a 100.000 de semnături de sprijin, înfiinţarea Comisiei de Iniţiativă şi publicarea în Monitorul Oficial.
De asemenea, Izsak Balazs a subliniat că în acest fel comunitatea locală va împuternici Comisia de Iniţiativă să depună proiectul de lege privind statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc.
În proiectul privind statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc se stipulează că " autonomia practicată în regiunea istorică Ţinutul Secuiesc - Terra Siculorum, prin modul de organizare a scaunelor secuieşti, datează din anii 1200. Autonomia scaunelor a funcţionat sub formă de autonomie teritorială, având o administrare proprie, structură socială şi administrativă specifică, drepturi speciale şi statut special".
Totodată, în statut se menţionează că "exercitarea dreptului la autonomie, respectiv recunoaşterea şi transferul competenţelor sporite şi specifice (euro)regiunii şi autorităţilor sale alese, asigură egalitatea deplină şi efectivă a tuturor locuitorilor aparţinători colectivităţii regiunii autonome".
Conducerea CNS a subliniat în repetate rânduri că prin acest document se poate demonstra că nu se poate vorbi despre lezarea integrităţii teritoriale a României, nici a suveranităţii naţionale, respectiv faptul că autonomia Ţinutului Secuiesc se bazează pe dreptul la autodeterminare internă al comunităţilor, pe principiul subsidiarităţii şi al autoadministrării.
Doi parlamentari UDMR, senatorul Sogor Csaba şi deputatul Becsek Garda Dezso, au depus, la sfârşitul lunii iunie 2005, în Parlament, proiectul de lege al Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) privind autonomia Ţinutului Secuiesc, deşi înainte cu două săptămâni de depunere, parlamentarii Uniunii hotărâseră să nu depună acest proiect.
Conducerea Consiliului Naţional Secuiesc i-a somat, la vremea aceea, într-o scrisoare deschisă, pe parlamentarii UDMR, mai ales pe cei din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, să depună la Parlament proiectul de lege privind statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc.
Comisia pentru Administraţie Publică din cadrul Camerei Deputaţilor a respins proiectul, în septembrie 2005, fără a-l dezbate, întrucât membrii comisiei îl considerau împotriva Constituţiei şi pentru că avea aviz negativ din partea Curţii Constituţionale. Comisia aprecia că proiectul încalcă prevederile Constituţiei şi urmăreşte crearea unei entităţi statale distincte paralelă cu statul naţional unitar român.
Ulterior, Camera Deputaţilor a respins, în luna octombrie 2005, propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, majoritatea deputaţilor, cu excepţia celor din UDMR, susţinând că proiectul este "anticonstituţional".
Majoritatea deputaţilor au apreciat că proiectul este anticonstituţional, o poziţie radicală având reprezentanţii PRM, care au spus că propunerea legislativă este "antiromânească", vizează "segregaţia etnică" şi "încalcă principiul loialităţii etnicilor faţă de stat".
În timpul dezbaterilor, deputaţii au vorbit despre faptul că etnicii maghiari ar putea fi "o populaţie găzduită", despre Parcul Reconcilierii din Arad şi despre relaţiile interetnice. Tamas Sandor (UDMR) a ţinut să precizeze de la tribuna Parlamentului că, în Covasna, un pădurar a fost bătut pentru că vorbea ungureşte şi elevi din Sf.Gheorghe au avut acelaşi tratament.
În final, propunerea legislativă a fost respinsă, pentru respingerea sa votând 188 de deputaţi, în timp ce 16 parlamentari ai UDMR au fost "împotrivă" şi un parlamentar s-a abţinut.
