Lucian AVRAMESCU

Prima ştire care mi-a bombardat existenţa joi dimineaţa a fost: „astăzi va fi înmormântat Caiac”. Reporteriţa locală a unei televiziuni de ştiri are aproape lacrimi în ochi. Aflu că mii de oameni vor purta tricouri cu înscrisul „nu te vom uita niciodată”. Este vorba, pentru cei care nu ştiu, despre un şef de reţea interlopă din Craiova, un gangster de cartier, care a făcut cu pumnul şi cu sabia ninja legea şi cu forţa intimidării o avere colosală. A fost împuşcat după o partidă de pocker în care îşi lucrase, de 50.000 de euro, un prieten.

Marţi şi miercuri televiziunile au avut drept primă ştire – moartea lui Caiac, transportarea acasă a lui Caiac, amănunte de la pregătirea funeraliilor. Poliţia întreagă a Olteniei, probabil şi forţe împrumutate din alte judeţe veghează ca grupurile interlope de romi să nu se sfârtece lângă catafalcul defunctului. 600 de poliţişti asigură paza mortului şi prezumtivului ucigaş aflat în spital. Poliţiştii, înţeleg, nu mai au altă treabă. În ţara asta nu se mai petrece nimic de competenţa lor. O judecătoare din Bucureşti a fost ameninţată cu moartea. Cine-i asigură protecţia? Au fost jefuite câteva case într-un cătun din Suceava. Mare brânză! Se petrec fărădelegi la lumina zilei. Sunt maltrataţi copii, iar bătrâni singuri atacaţi de fiare cer ajutor. Prostii! Statul, prin organele lui, se ocupă de Caiac.

Tot în sud, la Clejani, se bat două clanuri de romi într-o chestiune de amor între un june cu tatuaje multiple pe umeri şi o minoră de etnie română. Etnicul ţigan acuză jandarmeria că i-a furat din aşternut femeia care-l iubeşte. Spre capetele poliţiştilor au fost azvârlite pietroaie, borcane şi alte cele. Ciocniri violente cu forţele de ordine, ciorniri violente între cele două tabere. Concentrare masivă de mascaţi. În alte două-trei localităţi din Mehedinţi şi parcă Râmnicu Sărat, scandaluri similare.

Între timp s-a consumat evenimentul politic al deciderii datei alegerilor parlamentare. Ne confruntăm, politicieni şi electorat, cu prima ediţie a votului uninominal. Ştirea păleşte lângă decesul glorios al lui Caiac, un fel de Rică – fante de Obor.

Premierul anunţă triumfal decizia Guvernului de a mări pensiile cu câteva luni mai devreme. Fireşte că este o ştire cu atingere electorală, dar şi ea moare în faţa funeraliilor naţionale ale interlopului. Faţa defunctului de la Craiova, pătrată, îndesată, cu un unic tapet – agresivitatea – ne este arătată mai des decât calviţia lui Traian Băsescu.

Trăim vremuri minunate. Gâlceava dintr-o familie angajează nu numai forţa înarmată a ţării, ci şi inteligenţa României. Se fac dezbateri despre Caiac, iar un coleg pe care îl stimez pentru anchetele şi dezvăluirile lui îi înalţă în chenarul editorial al ziarului pe care îl conduce un panegiric. Bravo Racovicene pentru scriitură, dar nu era cazul să ne îmbogăţeşti cu un erou. Ne erau de ajuns Ştefan cel Mare, Bălcescu şi chiar Rică din poezia lui Miron Radu Paraschivescu.

În noiembrie 1910, se stingea din viaţă marele Tolstoi. Pe atunci, fireşte, nu fusese inventată televiziunea, iar ştirile circulau mai anevoie, cu trăsura sau sania. Poate cel mai mare prozator al lumii s-a stins în gara unei gubernii pustii în drum spre Siberia. Fugise de acasă la senectute, după o neînţelegere cu nevasta. Marele Tolstoi a fost înmormântat de un grup modest de localnici. N-a avut nici pe departe ceremonia egalului său, Dostoievski, la înmormântarea căruia a participat chiar ţarul. La noi, înmormântarea de la Craiova, transmisă probabil în direct de televiziuni, va ţine trează atenţia naţiunii. Nu m-aş mira să-i văd lângă catafalc şi pe Tăriceanu şi Băsescu, cu mimici, fireşte, îndurerate.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Înmormântarea lui Tolstoi.

Comentarii