M-a interesat doar meciul de la Sofia, mai puţin rezultatul lui. Chestiile astea cu orgoliul, cu “să le arătăm noi că suntem cei mai buni”, cu păstrarea imaculată a rubricii de înfrângeri, sunt doar motivaţii adiţionale care nu pot nicicând înlocui miza, adevărata miză. A nu se înţelege că pledez pentru dezinteres sau pentru predarea înainte de luptă. Dar toate echipele mai pierd din când în când, iar la asemenea meciuri e cel mai bine să vină sorocul.
Singurul obiectiv care ar fi putut sta în picioare era poziţionarea într-o urnă superioară valoric la viitoarele trageri la sorţi. Dar şi asta este o chestie relativă. Să nu uităm că Germania a fost suspectată că şi-a regizat singură eşecul cu Cehia tocmai pentru că în urna a doua şansele pentru un culoar favorabil cresc! Poate părea paradoxal pentru un neofit în ale fotbalului, dar asta a fost posibil pentru că ambele ţări organizatoare au fost incluse în prima urnă valorică pe alt criteriu decât îi arată numele. Iar în viitoarele preliminarii tot norocul este cel care poate zâmbi sau, dimpotrivă, rânji... Sunt unele nuci atât de tari în eşaloanele trei şi patru că mă ia cu frisoane. V-a plăcut cum le-a chinuit Scoţia pe finalistele ultimului mondial? Iar pe ruşi (urna a treia) cine i-a ejectat? Israelul, adică urna a patra! Aşa că la tragerile la sorţi nu prea contează unde ne situăm, noi mergem înainte cu talismanul nostru, adică Piţi. Cea mai bună dovadă – configuraţia grupei pe care o vom câştiga miercuri. Încă de când au poposit bilele pe masă finalul fericit mi s-a înfăţişat limpede, farmecul preliminariilor fiind dat doar de meandrele poveştii.
Dar nu pot încheia fără să critic şi eu pe cineva... De data asta comentariul meciului mi s-a părut deplorabil! În loc să-l tragă Grădinescu pe Enăchescu în sus, s-a întâmplat tocmai pe dos, probabil şi sub influenţa forţei gravitaţionale. Dacă fotbaliştii noştri nu s-au concentrat la joc, nici cei doi nu s-au mai concentrat. Deloc! Am asistat la nişte consideraţii aberante despre cât de urât în sens fizic ar fi Berbatov, unul spunând că ar avea faţă de diavol, iar celălalt, mai împăciuitor, găsindu-i scuza că nu mai e tânăr! Dacă au glumit, eu n-am schiţat vreun zâmbet... Apoi s-au răfuit cu nesuferitul de Stoicikov într-un stil uşor bulevardier, ba chiar apelând la faulturi din spate. Cică acesta ar fi “rezolvat-o” pe Celta Vigo, adică a retrogradat-o, ceea ce este un neadevăr, fiindcă Stoicikov a fost adus pe banca spaniolilor tocmai pentru că aceştia erau în găleată. Că n-a reuşit să-i salveze e altceva, nu înseamnă că el i-a retrogradat! Revenind la “ai noştri”, cei doi crainici au scăpat şi câte un “dar totuşi” de căciulă, democratic, deci alte intrări de cartonaş, de data asta asupra gramaticii. Dar totuşi au şi ei scuza că era un meci fără miză, nu?!